Untitled - upload.wikimedia....

BALTARETUL (CU POIANA-DRACINA) 301 BÄLTENI
66 capr de familie, Cu 3o4 suflete,
locuind in 62 case. Se
numeste ast-fel, pentru ea este
asezat pe un loc baltos, din care
cauza este des inundat de Siret.
BAltärctul (CU Poiana-Dracina),
tnofia statulur, jud. Do1j, pl.
Dracina- d.-s., comuna Tiul, arendata
de la 1887-97 cu 1606
ler anual. Suprafata mosier yinduta
celor 50 Iocuitorr, in 1885,
este de aproape 470 pogoane.
Baltäretul i Dracinul, peldurea
statulur, judetul DoIj, plasa
Dracina-d.-s., comuna Tiul. Se
gaseste pe mosia statulur Battaretul
i Poiana- Dracina. Are
o intindere de 170 hectare.Lemnul,
care predomina, este cerul
gtrnita; se mar gasesc fagr,
carpenT, frasinT, alunr, jugastri
artarr.
Baltaretuldi (Izvorul-), izvor,
in comuna Grabicina, jud. Buzaa.
Incepe de la Virful-CociI
se scurge in apa Grabicina.
Saltaria, lar, pe mosia Dolina,
comuna Costinesti, plasa Tirgul,
jud. Botosani.
Bältaul, bahnd, de-asupra satulur
Tolesti, judetul Suceava; obirsia
piriulur
Balteanca, lac, intre manastirea
Tiglne0i i lacul Cocioc, care
inconjurd catunul Balteni la N.-
E. si Sud, plasa Znagov, judetul
Ilfov.
Balteanu (Valea vdlcea,
pe teritoriul comuner Baltati,
pl. Mijlocul, judetul Olt. Curge
catre E. si da in Negrisoara, pe
partea dreapta, in com. Birci.
aálteanul, sat, in partea de Sud
a comuner Lunca-Banulur, plasa
Prutul, judetul Fálcia, situat pe
coasta dealulur Prutul, de a
dreapta Prutetulur. luat numirea
de la un batrin pescar,
numit Balteanul, care s'a asezat
ln aceasta localitate cel 'India,
in urmä cu vr' o 50 de anT,
chid nu era infiintat satul. Are
o suprafatá cam de woo hect.
si o populatiune de IO familh,
cu 37 suflete, din carT 7 contribuabi/r.
Mosia este proprietate
particulara.
Balteni, com. rur., din plasa JiuluT,
judetul Gorj, situata pe partea
stinga a jiulur i de-a-lungul
soseler nationale Filiasi-Pletrosani,
la Sud de Vladuleni ;
formeazd singura comuna.
Are o suprafata de 721 hect.
din earl 225 hect. Fddure, 45
hect. alaz, 100 hect. finete, 351
hect. arabile.
Numirea se zice ca o are din
vechime, de la un diacon numit
Bala.
Locuitorir posedd 37 plugurr,
744 care cu bol, 9 carute CU
cal, 865 or i capre, 170 porcr.
Venitul com. este de 1703
leT, banT 09, 'ar cheltuelile tot
de 1103 leT, banT 09.
Comunicatia in comunä se
face prin calea nationala Filiasi-
Pietrosani, care o pune in comunicatie
la N. cu Vaduleni,
iar la Sud cu Pestia.na.
Are o populatie de 872 suflete,
cu 169 familiT, din earl 22
TiganT; are 190 contribuabilT.
Are o scoala frecuentata de
29 elevI §i I eleva, din 32 inscrisr.
Are 2 bisericr, I de zid, fondata
la 1872 de locuitorr si alta
de lenan, fondata la anul 1821,
de Barbu Panescu.
In comuna se mar gaseste
moará de macinat, pe apa JiuluI,
a d-lui Dina Skileru,
2 Circiumi.
Bälteni, corn. rur., pl. Siul-d.-s.,
jud. Olt, situata pe amindota ma
lurile ale Orle! Iminogul, care o
strabate de la N. catre S., la
12 kil, departe de capitala ju
detultu si la 16 kil. de a plasir.
Se desparte in doul unir: Barbulesti
si Ghindesti.
Are o populatie de 1642 locuitorT
(831 barbatr i 811 fema),
din carT 325 capr de famale
si tot atftr contribuabilr,
locuind in 323 case si 2 bordeie.
TotT sunt Rominr si se ocupa
numar cu agricultura, afard de 3
Tiganr fierarr, r Bulgar bravovean,
1 Ungur timplar si
Austriac mecanic.
Comuna e foarte vechie ; mar
Inainte a fost unita cu Perieti.
Nu se stie data infiintarir
Legenda spune, ca sr-a luat numirea
de Ia o vale numita Bal
tata, ce se intinde in partea de
N. a comuner si pe care, in vechime,
se vedea adesea-orT umblind
o caprioara baltata. Prima
el' locuitorl sunt i ctitorT
al bisericer. Dupa numele lor
sunt numite i mahalalele comuner.
La 7864, s'aa improprietarit
86 locuitorT pe 95 hect. pamint.
Locuitorir aa : 179 cal si epe,
716 bol, 36 vacT, 1054 of si 86
rimatorT.
In raionul comuner se afla o
biserica fondata de mar multr
locuitorl. S'a reparat la 7872.
Este deservita de 2 preotT si
2 cintlreti, plaiti din fondurile
comuner.
coala dateaza act de la 1828
si a functionat cu intreruperr.
Localul actual s'a infiintat, de
comuna, la 1889, la un Ice cu
primaria.
Se frecuenta de 13 copir, din
numarul de 175, In virstl de
scoall. Cu intretinerea er, statul
cheltueste anual 1080 leI.
carte 163 barbatr si 2 femei.