Untitled - upload.wikimedia....

EALILE§-11 298 BALINE§TI (BISEMCA-)
si merge mal departe spre N.
in com. Golesti ; b) soseaua comunala,
ce vine de la E. din
com. Stilpeni, trece prin catunele
RomInesti si Valea-Mare si
da in soseaua, care merge la
comuna Golesti. Ambele sosele
sunt legate tirare ele prin o a
treia ce pune In legatura ea-unele
Balilesti i RomInesti, catune,
ce sunt despartite prinriul
Bratia.
In comuna sunt 2 bisericI
o scoala mixta.
Comerciul se face de 4 hangiI.
Bälilesti, sat, cu 55 familiT, jud.
Arges, pl. Topologul, face parte
din com. rur. Tigveni. Are o biserica
cu hramul Cuvioasa Paraschiva,
deservita de un preot
s't un cintaret.
aálilesti, sat, face parte din com.
rur. cu acelasI nume, jud. Muscel.
Este situat pe malul drept
al riuluI Bratia.
Populatia lui e de 349 locuitorr,
181 barbatI si 169 femeI,
cu 77 capI de familie. Adi
e resedinta comuner.
Are o biserica, clddita la anul
1767 de locuitorif comune, carI,
tn timpul de fata, ca si in trecut,
formeazá o epitropie pentru
intretinerea eI. Ea este deservita.
de I preot i r dascat
cu intretinerea careea
statul cheltueste anual 108o le,
se frecuenta. de 48 copiI, din
nutnärul de 105 bdetI si 82 tete,
cu etate de la 6-12 anT. coala
s'a Infiintat pe la anul 1846, de
un batrin invatator, care, pentru
silintele ce-si da, de a raspindi
lumina in sat, era recompensat
de locuitorir comuner cu
o mica retributiune.
tiu carte 108 barbatI si 32
fetnet.
Satul e udat de la E. spre
V. de Valea CiureI i Valea-Sa-
tulul, carl se varsa, pe tarmul
drept, in riul Bratia.
Comerciul se face de 2 hangiI..
mo,rie. (V. Balteni).
BAline§ti, sat, In com. Zamostia,
pl. Berhometele, jud. Dorohoiti,
pe tnalul SiretuluI, cu ii I fam.
si 437 sufl. Asezarile satenilor,
in parte, bunisoare cu gradine
si livezuI. Proprietatea mosier,
acum este a statuluI, iar inaintea
secularizareI, era a manastirer
Varaticul, lar din vechime
a MareluI Logofat loan Tdutu.
Satenif improprietaritI ati 438
hect. 21 arit in a lor dispozitie;
iar statul 443 hect. 95 arit clinp
si 455 hect. 23 aril padure tinara,
cu multe esente, In care predomina
fagul si stejarul. Pamlntul
este bun si fertil. Se gaseste
piatra, ata de cea calcarlcä cit
si de cea silicioasa.
Aid sA alla o biserica cu hramul
Sf. Nicolae, cu i preot,
2 cintaretI si I paramar; care
biserica, dupa cronice si inscriptie,
este facutä la 15II, de vechiul
proprietar al mosieI, Marele
Logofat loan Tautu. (VezT
linesti-Biserica).
Pifia principal este Verichia,
ce trece peste mosie.
Drumurf principale sunt: spre
Gränesti, spre Zarnostia i spre
Mihaileni.
Hotarele mosieI: Botosanita,
Rusi-Ciomartan, Bucovina si rIul
Siretul.
Balinesti (Biserica-), bisericd.
Acest monument interesant al
Moldover, din satul Balinesti,
comuna Zamostia, plasa Berhometele,
jud. Dorohoia, memorizaza.
o epoca foarte distinsa in
istorie. Logoflatul Miron Costin
Printul Dimitrie Cantemir, in
scrierile lor zic ca : ediplomatul
MoldoveT, Marele-Logofat loan
Tautu, dupa ce a incheiat traetatul
de capitularea tareI cu
Poarta Otomana la 1511, trimes
de Bogdan stefan Voda; cu
banir ce dusese peche s si pe
carI Sultanul daruit lul, de
indata a facut in Constantinopol
palatul numit Bogdan-Seraitl, in
care era si capela cu patronul
Sf. Nicolae, lar la mosia sa,
linesti, din tinutul SuceveI, a
desavirsit biserica cu patronul
Sf. Nicolae».
Vornicul Urechie, In cronica
sa spune, ca.: «Bogdan stefan
Voda, feciorul lui tefan-cel-
Mare, trimes-a la hnparatia Turcilor,
pe Tautu, Logofatul-cel-
Mare, cu slujitorr i pedestrime
Darabani, de a dus birul zece
pungI de banI si s'a inchinat
cu tara, la Sultanul Soleiman.
Iar imparatia, de bucurie
mare cu dragoste i-au primit
si a daruit totI bana Tautului-
LogofatuluI-celur-Mare, i i-aa
adus In tara si s'a apucat cu
aceI banI de a zidit o biserica.
satul Bälinesti, pe Siret, in tinutul
SuceveI, care traieste
astazI». («Let.» t. I, pag. 179).
Aceastä biserica, construita
pe dealul de pe laturea dreaptá
a Siretultd, este, in afara, de
forma lungareata; cu fundurile
poligonale ; e temelia de piaträ,
malta de un metru de la suprafata
terenultif, cu dota findita
de pietre cioplite in par.
tea superioara ; peretil de caramidä
mare si tare; cimentul, Cu
muruiala calcarica ce formeazá
un bloc in total ; colturile toate,
de jos pana sus, de piatra mare
cioplita, precum i briul de sub
streasing de jur imprejur ; ferestrele
i usile incadrate cu piatrá
mare, sculptata in ciubuce ; tenculata
in genere a disparut,
dul e pretutindene gol, continInd
In trupul sati, din loe in loe,
olane zmaltuite, simetric asezate,