Untitled - upload.wikimedia....

BALACEANU 284 BXLÄCETI
2 sunt bacanT, 9 circiumarT si
marchidan.
Calle de comunicatie sunt :
Drumul ce vine de la Rimnicul-
Sarat-Socariciul, si care se duce
spre FaureT, trecInd prin comunele
Slobozia-Galbenul, Galbenul,
Jirboiul si NisipurT ; acel cc
merge spre Gherghesa -Balta-
Alba ; un altul spre Salcioara-
Boldul-Nicolesti ; si al patrulea
spre Pirliti, jud. Buzat.
Comuna are 352 contribuabilI
; veniturile sunt de 5348 lei,
97 banT ; iar chcltuelile de 5290
leI, 5 batir; contributiunile comuneI
se lidia. la 8648 leT
75 banT.
Bäläceanu, deal , jud. Baca-1,
pl. Bistrita-d.-s., de pe marginea
comuneT Buda, spre com. Buhus,
jud. Neamtu.
Bäläceanu, lac, in jud. R.-Sarat,
plasa Rimnicul-d.-j., com.
Balaceanu, format din piriul cu
acelasT nume, in partea de miaza-noapte
a comund. Are 12
pogoane intindere, cu 300 lef
venit anual. Din el se scoate
crap, caracuda i albisoara, ce se
consuma mal mult in localitatc.
Balaceanu, pilla, in jud. R.-Sarat,
pl. Rimnicul-d.-j., o alta numire
a piriuluT Valea-Boultn ;
trece prin comuna Baläceanu.
VezT Valea-BouluI.
Bäläceanului (Valea-), vale,
In jud. Constanta, pl. Hirsova,
pe teritoriul com. rur. Groapa-
Ciobanulur, cat. Cadi-Cisla. Se
desface putin mar la Est de
Trer-Movile, indreptindu-se spre
N., cu o directiune generala de
la S.-E. catre N.-V. si dupa un
drum de 21/2 kil., se deschide
In Valea-CisleT, care sub numele
de Valea-BentuluIf se varsd In
balta Hazarlic-Ghiol.
Bäläcelul, firêia, jud. Teleorman,
format din izvoarele dealurilor
din dreptul catunuluT CAtelesti,
carI impreunindu-se cu
alte ape, imprejurul com. Balaci,
formeaza un mic destejí, nuMit
Hodorogul, care se varsä in
pirlul Burclea.
Bäläcelul, valcea, urmeaza cursul
piriuluT cu acelasT nume,
jud. Teleorman.
Bäläceni, parte din com. Rispile,
jud. Bacaa, pl. TazIdul-d.-j.; era
numita in vechime Balaceni. Aci
se afla o cetate pe dreapta TrotusuluT,
ale carel urme se vad
Inca si azT. Poporul zice, ca. aceste
intariti ají fost fácute in
timpul razboiuluT dintre Austriad
si TurcI, pe cind catanele
nemtestl purtati 4pdrul fa:cut
coada, intocmaT ca femeile. Pop orul
i-a numit Nemtif cu coada..»
Baráceni, in vechime numele conzUhet
Motatd, pl. Cimpul, jud.
Dolj.
Bäläceni, jud. Dolj, pl.
ampul, com. MotateT.
aálAcenil (Virful-), nzunte, injudetul
Suceava, com. Malini.
aálace§ti, com, rur., din pl. Ocolul,
jud. Gorj, spre S. si la 23
kil, departe de orasul T.-Jitt. Se
compune din 2 catune : VIrtul
Balacesti. Numirea se zice, ea
o are de la un fost Ban al CraioveT,
numit Baläceanul, care a
avut si proprietate aci. Este situat
pe loc ses si la V. com.
Cirbesti, In partea dreapta a
riuluT Jiul, in apropiere de Bistrita.
Are o suprafata. de 1367
hect., din carT 42 hect. padure,
112 hect. imas si vatra satuluI,
50 hect. fineata si 1162 hect.
cultura.
Arco Populatie de 969 su flete,
in 242 familT, din carT 23 TiganT;
150 contribuabilT. Veniturile comuneT
sunt de leT 1208, banT 54,
iar cheltuelile de leT 1204, bata
59. LocuitoriT posea. 20 plugurí,
56 care cu bol, 2 carute
Cu cal, 114 vite marT cornute,
o caT, 49 porcT si 15 or.
Prin comuna trece soseaua
comunala, care o pune in legaturl
la N.-V. cu comuncle Somanesti
si Stejerer, si la S.-V.
Cu com. Rosia.
In comunà se gasesc 6 puturT
si 4 cismele.
Comuna are o scoalä., frecuentará
de 25 elevI.
In comuna. sunt 3 bisericr,
deservite de 2 preotI si 4 chitaretf.
Spre S.-V. de catunul Virtul,
pe malul sting al riuluT Tismana,
se gasesc ruinele und cetatI,
care ocupa o suprafata aproape
de 2 hect. Zidurile, carT formati
laturile, se vad i acum, i in
cele mal' multe locurT isI conserva
inaltimea de 3-4 metri.
Constructia a fost ra'cuta din
cal-aflija. Pe lingl zid, In partea
din afara, pare a fi avut si sant;
intrarea i esirea in cetate, era
prinfdoua portI opuse, ale caror
urme se mal pot vedea si asta-zit;
india asezatä spre miazä.
- noapte, lar cea-l'alta spre
miaza-zi, ambele in directia riuluT
Tismana.
aalace§ti, jud. Dolj. (Vez1 Bolacesti-Iordacheni.)
Bäläce§ti, cittun, al com. Balacesti,
jud. Gorj. Este situat pe
loc ses, la V. comuna Cirbesti, In
partea dreapta a riuluI Jiul, in apropiere
de Bistrita. Are o suprafata
de 800 hect., din carl
42 hect. padure, 112 hect. pamune,
50 hect., finete si 596 hect.
arátura.