Untitled - upload.wikimedia....

BXLAURUL 283 BXLXCEANU
Bälaurul, dmp, numif i Cimpul-
Balauruluï, in com. rur. Iablanita,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Bälaurul, deal, numit §i Dealul-
BalauruluT, in com. rur. Padina-
Mare, pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
BirábAne§ti, sat, jud. Tutova,
pl. Corodul, spre S.-E. de Birlad
pe piriia5u1Ballbanqti. Formeaza
singurd o comuna,. Are
1350 loe., din carT 342 titl
carte, Cu 300 contrib. ; 349 case.
Se cultiva' pe o scara intinsa
viermiT de mama. Se cultiva viea
pe o supraf. de 158 hect., din
carT 950 hect. nelucratoare. LivezT
cu prunT sunt pe o supraf.
de 8 hect. Comerciul se face
de 15 oamenT, totTRominT, in 15
stabilimente comerciale, din carT
8 circiumi. Are o §coalä primara
de blet1 i una de fete. In com.
sunt 2 bisericT. Drumul judetean
Birlad-Galati trece prin acest sat.
Contributiunile directe ale locuitorilor
din aceasta com. ating
cifra de 8177 1. 96 b. Teritoriul
comunez este deluros. Pe unul
din dealurile acesteT comune se
&ese carierT de prund, cele
mar bune din judet.
aaTábäne§ti, pirtiaf, ce curge
prin jud. Tutova, pl. Corod,
comuna Balabane§ti i se varsd
In piriul Jeracat, de a stinga.
aáläceana, pî,1u, In jud. Suceava,
mic afluent al Suhal-MicT.
Efäläceanca, saz', pl. D'imbovita,
jud. Ilfov, la E. de Glina-Gherman,
situat pe malul drept al
rluluT Dimbovita. La N. e Inconjurat
de dealue ; iaz la E.;
pamintul e baltos. De aci riul
Dimbovita cote4e spre S. Acest
sat face parte din com. rurala
Bobe0i-Balaceanca.
Suprafata totald a satuluf e
de 1090 hect. cu o populatie
de 541 loc. Proprietarul , d-1
Eft. Diamandescu, are 850 hect.
locuitoriT 240 hect.
In sat e o bisericä, cu hramul
Adormirea, deservitä de I preot
cintäret.
Bäläceanca, mofie, pe care, la
anul 1864 s'ají improprietarit
parte din locuitorii comuner Ceptura,
pl. Cricovul, jud. Prahova.
Bäläceanca, pridure, in plasa
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, comuna
Balaciurile. Are o suprafatä
de 150 hect. cu esentele :
stejar, ulm, salcie §i plop.
Báláceanu, com. rur., in jud.
R.-Sarat, plasa Rimnicul-d.-j.,
pe piriul Valea-BouluT.
Este a§ezata In partea de
miaza-zi a judetuluT, la 17 kil.
spre S. de ornul R.-Sarat, §i
In mijlocul pllOT
a cara reedinta este. Comunele
invecinate sunt : Galbenul
la 4 kil., Socariciul la 5 kil.,
Ghergheasa la 6 kil., Slobozia-
Galbenul §i Costieni-d.-j. la 7
kil., Sälcioara la 8 kil., Costieni-MarT
la io kil., Drogul
jirlaul la i i kil.
Se marginqte la miazd-noapte
cu com. Salcioara, de care se desparte
prin piriul Colacul-de-Piatra,
la rasarit cu comuna Ghergheasa,
la miaza-zi cu comuna
Slobozia-Galbenu, i la apus cu
comunele Socariciul i Costieni-
MarT.
Este o comuná de cimp, aezatä
pe malurile une! vdi;
dealurl nu are.
PrintrInsa trece piriul Balaceanu,
care este o parte din
piriul Valea-Boulul, i care formeaza
la nordul comuner helqteul
Bala' ceanu. Acest piriu se
varsd in lacul JirlAul. In co-
muna sunt 120 puturf (6to
m. adincime) i 2 fintinT.
Suprafata comuner este de
3000 hect., din carf 2000 hect.
ale locuitorilor. Din acestea 20
hect. sunt ocupate de vatra comune!,
i moo hect. sunt ale
proprietAtei private.
Populatia comuneT este de
326 fam., carT cuprind 1361 suflete;
dupa sex sunt : 689 barb.,
672 femeT; dupd starea civila :
346 casItoritT, 983 necdsatoriti,
32 vaduvr; dupa cultura: 76
Oiti carte, 1285 nu Oiu; totT
sunt RominT ortodoxl.
Comuna are o biserica cu
hramul Sf. Dumitru, fondata. in
anul 1861 de catre locuitorT, in
timpul luT Alexandru Cuza. Are
un venit de 610 le! i 52 pogoane
pamint ; e deservita de
2 preoti, I cintaret §i I paracliser.
In comuna este o coalä mixta,
fondata in 1892, de preoteasa
Dumitru Ene. Are i invatator,
154 elevi inscri0 (93 bletT §i
61 fete).
Calitatea pamintuluT este buna.
Cele 3000 hect, se divid astfel
: 2750 hect. pamint arabil,
205 hect. ima, 25 hect. finete,
20 hect. neproductiv (vatra comune).
LocuitoriT au 250 plugurf
o ma§ina de secerat ; 3189 ca
pete de vite, din carT 679 boT,
406 vaci, 340 caT, 178 epe, 1307
ar, 279 rimatori. Industria este
cea domestica ; in com.
se afla I cojocar, 2 plapamarT,
tImplar. Comerciul este destul
de activ, constind in importul de
lucrurile necesare pentru train
instrumente agricole, i in ex
portul de cereale i vite. Trans
portul productelor se face prin
statia Joita, la o departare de
12 kil. spre apus. In comuna
sunt 12 comerciantT, din can
RominT, i Evreu. Din aceOia