Untitled - upload.wikimedia....

liKIOASA 280 Bi\JE$TI
BAioasa, baltd, jud. Baca, pl.
Trotusul, com. Calutul, de pe
teritoriul satuluT Caiut.
Mi§escul, munte , in comuna MIlini,
jud. Suceava, avind inaltimea
de 1346 metri.
Bajani, sdtifor, in jud. Braila, la
N.-E. de com. Silistrarul, linga
drutnul de fier Braila-Buzau, la
5 kil, de com. Silistrarul, spre
N.-E. Suprafata vetreT satuluT
e de 8 hect., avind 16 case. Populatiunea
e de 17 capT de familie,
sau 87 suflete, din can :
36 barbatI, 51 femer, 34 casa"toritr,
53 necasatoritT. Animale
sunt: 40 cal, 130 vite cornute,
480 oT $i 20 rImatorT.
Bajan', sdtifor, tn jud. Braila, la
6 kit spre S.-E. de satul Vizirul,
pe muchia platouluT de N.
de pe lunca DunariT, Infiintat
de familia satenilor, numita
janir. Populatia : 52 capT de familie,
sau 212 locuitorT, din caff:
108 barbatr si 104 femeT ; 89
cäsatoritT, i ¡8 necasatoritT ; 32,
can stiu si 209, can nu $titi
carte. Animale sunt : 109 caí,
307 vite cornute, 740 oT si 36
rimatori.
Bajani,cdt., al com. Scurtesti, jud.
Buzau; 150 locuitorT ; 29 case.
Bajani, mofie, In com. Scurtesti,
cat. Bajani, jud. Buzau ; are 356
hect., mar toate arabile.
BäjänieI (Dealul-), deal, com.
Fagetelul, pl. Vedea-d.-s., jud.
Olt. Se mal numeste i Coasta-
Cioricer. Cade la E. de comuna.
Pe acest deal este situat o parte
din cat. Ciorica. Servä locuitorilor,
parte pentru agricultura,
parte pentru pasunatul vitelor.
E paralel cu 11111 Vedea i gira
Clorica si are o lungime de 30 kil.
Se crede, ca numele ti vine
de la bajenie, cacT, se zice, ca
ad i s'ati ascuns locuitorif, in
timpul zavereT, de frica Turcilor
si Zavergiilor.
BäjänieI (Drumul-), drum la
E. com. Vlaici, pl. Vedea-d.-j.,
jud. Olt, care merge paralel cu
comuna, servindu-T de limita cu
jud. Arges. Se povesteste, ca
pe acest drum treceag o data
locuitorif Vlasceni, pentru a se
ascunde in muntr, de frica Turcilor
i ca asa de multe eraii
carele lor, in cit steteati bajenite
pe acest drum, de unde, se crede,
i s'a dat numele de drumul
Bajanif.
Directia acestuT drum este de
la S. spre N.
aaleasca, pádure, supusä regimuluT
silvic, in com. Bljesti, pl.
Rturile, jud. Muscel, In intindere
de 2220 hect., compusa din
stejar, fag, carpen plop si mesteacan.
Bajenari-Clondirul, numire vechie,
a cdt. Clondirul, jud. Buzati.
Bajenari-Cretul, numire vechie,
a cdt. Mirosi, din com. Amarul,
jud. Buzar'.
Waienari-Haralampie, numire
vechie, a cdt. Atirnati din com.
Clondirul, jud. Buzati, numit si
Mosia-PitaruluT-Haralampie.
akjenarilor (Izvorul-), isvor,
in com. Panataul, jud. Buzar',
cat. Corcoianul; incepe din Muchia-Predvalit
si se scurge in
Valea-PanatauluT.
Bajenarilor (Valea-), vale, In
com. Balanesti, jud. Buzati, cat.
Cozieni.
Bajene§ti, sat, cu 44. loe,, ¡ud.
Arges, pl. Pitesti ; face parte
din com. rur. Slatioarele.
Bajenia, surpdturd, com. Popesti,
pl. Cerna-d.-s., jud. Vilcea.
BAjescu, maulla', situata la N.-
V. de com. PIrlita, plasa
jud. Briila, la 2 kil. del:lar-tare.
Baje§ti, com. rur., pl. Riurile, jud.
Muscel, la S.-V. de Cimpulung,
34 kil, departe de acest oras.
Numele-I vine de la un vechiu
proprietar, Bajescu. N'are nici
un catun alipit.
Este asezata pe tarmul drept
al riuluT Bratia si are o populatie
de 833 locuitorT, 411 barbatí
si 422 femel, cu 152 capi
de familie, carT traesc in 184
case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura
si cresterea vitelor.
Numirul contribuabililor e de
154. In anul 1886, venitul comuneT
era de 1305 ler i cbeltuelile
de 1264 leT. Asta-zT, 1889-
90, venitul se urca la 1635 leT
si cheltuelile la 945 le/.
Riul Bratia udä aceasta comuna
in partea de E. si girla
Biji In partea de N. Pe Bratia
e o moara vechie si o povarna.
Comuna se intinde pe o suprafata
de 445 hect. LocuitoriT, in
numar de 118, s'el improprietArit
pe mosia d-luT Barbu Belu.
In raionul comuner este o bisericä
vechie, zidita de Mares
Belu i deservita de 2 preoti
si I clntaret.
coala, care dateaza de la
1871, se frecuenta de 33 elevl
si eleve, din numärul de 93, in
virsta de la 6-12 am. *ti0
carte, 134 barbatT si 26 furia
Cu intretinerea scoaler, statul
cheltueste 1242 leI anual. In jurul
acester comune sunt livezT,
dealurr si padurT. Porumbul se
cultiva pe 264 hectare. Izlazul