Untitled - upload.wikimedia....

BÁILETI 278 BÄTLETI
proprietarulur $i al caritatir pubuce:
r. Biserica Sf. Apostolr, inceputd
la anul 1842 i terminata
la 1844.. 2. Biserica Sf. Nicolae,
inceputa la anul 1851 si
terminatá la 1853. 3. Biserica
Adormirea Maicir-Domnulul, inceputa.
la 1885 $1 terminatd la
anul 1887. Toate sunt facute
de zid. Din punctul de vedere
bisericesc, aceste locasurr sfinte
sunt impartite in doud parohir:
a) parohia bisericeT SI. Nicolae,
deservita. de 2 preotr $i 2
cintaretr; i b) parohia bisericelor
Sf. ApostolT $i Adormirea,
deservite de 3 preotT $1 2
clntareti. In tinda bisericet Sf.
ApostolT se gase$te inscriptia :
eLeatul 1844 Iunie 20, s'a isprivit
dc zugrivit. Zugrav D. Postelnicu Barbus.
In tinda bisericer Sf. Nicolae
de-asupra u5eT se gaseste scris:
eAceastä Sf. biserica s'a zidit din temelle,
la anul 1853, Cu cheltuiala
teneala locuitorilor din asta comuna, iar
la anu11874 fiind stricatä, s'a reparat prin
staruinta i ingrijirea preotulul Petre Dumitrescu,
fiind epitropi Iota Boiangiu
si Petcu Iota. 1874, Iunie 17..
In biserica Adormirea Maicer-
Domnulur, pe frontispiciul bisericer,
la dreapta $i la stinga
intrarer, pe dona lespezT de marmora.,
cu litere marr aurite se
aflä scris :
.Accast s1mnt bisericrt, care s'a Inccput
a cladi In 1885, Iulie 8, de catre
acett ctitorT ci top: &apl.
ten' i comunele vecine, lntre care alto'''.
d'intliu Mana Sa Principele
xandru Barbu tirbeiû i repausata Maria,
sopa Sa i pentru flit i fiicele MarieT
Sale: Barbu, Torgu, Eliza, Elena,
Zoo, Maria, Alexandrina i Ioana, Dumnezeii
sa-1 fericeasca pentru ajutond locaului
acesta. Adam Maier, Maria Maier
cu ctitorh. Preda Teodorescu si familia
sa, garant lucrare' acesteT sfinte
serict. Florea Rusu din comuna Goicea-Mare.
Planul fama de catre ingincrul
R. Litorezek, executat de catre ar-
chitectul Dimitrie tefan Maccdoneanul
si fiul salí Alexandru Dumitrescu, Duca
tefan, fratele arhitectulul i s'a terminat
la anul 1887, Septembric 5. CtitoriT,
al carora nunii mal jos arable sunt,
ati sfáruit i Ingrijit Cu alergatura i cu
privegherea pentru ridicarea din temelie
a acesteI sfinte zidirT, pela aceastii sfinfa.
clädire, spre binele i fericirea vie0I lor
si spre mhttuirea i odihnirea sufletelor
repausaplor parintl, fratT si aT lont (urmeazil
apoT numele locuitorilor).
In anul 1828, la 14 Septembrie,
s'a dat aci vestita lupa
intre Ru$T $i Turcr, In care numar
4200 soldar Ru$T Intre carT
era(' i pandurir RominT ar slugerulur
Solomon, sub comanda
generalulur rus Gheismar, invinsera
armata Turcilor, compusa
din 26000 de oarnenr.
Rusir ad fost victorio$T si ad
luat Turcilor i 24 de steagurr.
Tot in Bailesti a fost stabilit
cuartierul general al diviziuner
III, in razboiul romtno-ruso-turc
din anul 1877-78. Ad i stationaa
in permanenta regimentele
rr $i VII de linie, al IX-lea de
dorobantr si un batalion din regimentul
XI de dorobantr, bateria
VI din regimentul 1H $i
bateriile r, 3 $1 6 din regimentul
IV de artilerie $i un escadron
din regimentul V caldra$T.
In comuna Bailesti sunt dota
scoll, una de bäetr si una de
fete. coala de bletT functioneaza
din 1840, cea de fete din
1877; sunt intretinute de stat
$i de comuna.
Localul construit de zid e In
bulla stare. $coala de bäetT are
2 invAtAtorT, $coala de fete r
invatatoare. Ad fost frecuentate
in termen media de 162 elevr,
din 239 inscri$T. In virsta de
scoala sunt 610 135.0 si 427
fete. tit-t carte 1423 locuitorT,
din carT 1173 barbatT $i 250
femeT.
Totalul locuitorilor In comuna.
este de 6507, din carT, 3253 barbatí
i 3193 fetner.
Din acestia, 61 sunt strainT de
natiune : Austriacr, BulgarT
StrbT. Dupalegea din anul 1864,
sunt 739 locuitorr impäminte-
Dupa legea din 1879 sunt
22 insurater.
Populatiunea acester comune
se adaposteste in 1332 case si
6o bordeie ; casele sunt fácute
parte din paiante, parte de zid,
parte din gard lipit cu lut.
Suprafata intreguluT teritoria
comunal este de 12130 hect.,
din care : 11272 hect. pamint
arabil, 22 hect. finete, 750 lb
hect. izlaz, 33 lac $1 teren sterp,
52 Pa hect. padure.
In com. Bailesti se afla dona
mo$1.T. Una numita Bailesti, cu
o suprafata. de 7228 hectare,
da un venit anual de 300000
pana la 400000 ler, cind recoltele
sunt bune. AzT mosia Baile$ti
apartine Principelur Alexandru
B. $tirbeia. Se zice el
ar fi apartinut celor dor fratr
BrAtesti, carr ad pus inceputul comuneT
; de la acestia ar fi trecut
In stapinirealuT Constantin Vodä-Brincoveanul
; apoT, prin succesiune,
familier Bibescu si In
fine pe urma in familia Stirbeia.
Cea-1' alta mo$ie apartine locuitorilor.
Are o suprafata de 4044
hect. pamtnt araba si da un
venit de 161760 leT. Se seamanA
pe aceste dona mosir : gria, porumb,
orz, °yaz, meld, rapita
$i cinepa.
In S.-E. comuner este o plantatie,
in tntindere de 40 hect.,
situata. pe mo$ia proprietarulur.
Spre S.-V. se aflä. cringul numit
Brobintarul, cu o suprafata
de 121/2 hect. Plantatiile sunt
compuse din stejarr, plopT, salcir
si salcamT ; acestia din urma
predomina. In Brobintar, predomina
arbustul ale carur fructe
se numesc brobinte $i care servesc
la vopsitul stofelor.
Viile ad o intindere de 300