Untitled - upload.wikimedia....

BÁTLESTI 277
In Dunare, in dreptul acester
plasT este insula Galenul.
Terenul acester pläsT este 'in
genere ses, afara de miel dealux-1
ce se gasesc prin coltul
N.-V., unde se allá dealul Smärdacetiul,
ce stä in legatura cu
dealurile VIrtopul si Rudarul,
continuatiunr ale dealuluT Radovan.
Cu cit ne lasam spre S.,
cu atIta terenul este mar ses si
cind ajungem in regiunea sesului
DunariT, dam de regiunT
joase si baltoase. De-alungul
tärmuluT sting, se gasesc o multime
de movile, carT ail servit
ca puncte de observatiune In
timpul razboaielor de la 1818
1828 si 1877. In com. Bistretul
gasim movila Caravanul ; in Negoiul
: Coteiosul, arstir si Zavelca
; in Plosca: magurele Popiciul
i Strimtura.
Aceasta plasa este udata in
partea de S. de fluviul Dunärea,
care o desparte de Bulgaria. La
N. si de alungul Dunarei se intind,
ca si in pl. Cimpul, dune
dintre carT mar marT, sunt cele
din com. Rastul i Bistretul. Pe
limita de E., catre pläile Jiuld.-mj.
si Balta, curge riul Dasnatuiul,
Cu directia N.-S., care,
din dreptul com. Plosca, se indrepteaza
spre E. pentru a se
varsa in balta Nedeia, pl. Balta.
BaltI sunt: Rastul, Bistretul sau
Calugarul, la 4 kil, departe de
Dunare, Cilieni, Coteiul, Renea,
Ochiota, Tinoasa, Cotlova. In
balta Renea se scurge gira Porumbul.
Aceasta plasä. coprinde 15
com. si anume Afumati,
Bistretul., Boureni, Catanele,
Cioroiasul, Coveiul, Galicea,
GaliciuTca, Giubega, Negoiul,
Plosca, Rastul,
Crucer, Urzicuta.
Comerciul se face cu Craiova
cu schela Calafat, unde loc. duc
cereale i vite, si de unde aduc
articole de manufactura, articole
coloniale, lernnarii penti u constructiunr.
Prin aceasta plasä trece calea
- feratä Craiova - Calafat, ce
trece prin com. Urzicuta-Afumati,
satul Boureni si com. Bailesti.
Calea judeteana Craiova-
Calafat trece prin aceastä. plasä
prin com. Giubega si Galicea.
Calea judeteand Craiova-Bistretul
trece prin Vestul com.
Plosca si se termina la com. Bistretul.
Din com. Bailesti pornesc o
multime de cal comunale spre
comunele vecine, precum: calea
vecina% Bailesti -Giubega, prin
Galiciurca ; calea vecinala Bdilesti-Plosca,
prin com. Coveiul,
Catan ele si Bistretul ; catea vecinala
Bailesti-Rastul; calea vecinalä
calea vecinala
prin com.
Afumati-Urzicuta; calea vecinala
Urzicuta-Giubega, prin com. Silistea-
Cruce, Cioroiasul, GaliciuTca
si Giubega.
Bäile§ti, com. rur., in jud. Dolj,
pl. Bailesti, situata. la 57 kil.
S.-V. de Craiova si /a 32 kil.
N.. E. de Calafat, longitudine
orient. 2 1 0,2', latitudine boreala
44),2, 15", pe loc .es, avind in
mijlocul säil o balta. Se limiteaza
la N.-V. si V. cu com.
Galicea-Mare, la S.-V. cu com.
Seaca, la S. cu comunele Ras.
tul si Negoiul ; la S.-E. cu com.
Coveiul si la E. cu com. Boureni,
la N.-E. si N. cu com. Silistea-Crucer.
Catre toate aceste
comune limitele sunt conventionale.
Limita de N. $i V., for
mata de teritoriul com. Galicea-Mare,
incepe de la N., din
drumul Bailesti-Craiova, merge
drept spre V. pana la Magura-
Cilieni de unde facind un unghiu
de 1000, si apucInd spre S.-V.
face o mica esitura spre V. si
BÄII FT1
merge de se atinge de teritoriul
catunulur Seaca, printr'un mic
colt. Aci face un unghiu de 85
gr. l apuca spre E., limitindu se
cu com. Rastul, pana la cringul
Bobintarulur, de aci spre N. E.
pana la magurele Coteiul si Negoiul,
apor spre N.-N.-V. cu com.
Boureni si Cu com. Coveiul si
la N.-V. cu com. Silistea-Crucei.
In aceasta comuna e rese
dinta plasir Bailesti.
Terenul er este cu totul ses.
In S.-E. comunei se afla o mica
gramadire de nisipurr aduse
de vinturr, careea se cautä a i
se pune stavila prin plantatir
de salcimr. Pe la mijloc e strä
batuta de valea BaIsanul.
In centrul comuner, cu direc
tiunea de la V.-E., se aflä o bala
numita. Cilieni, in forma de pot
coava, ce ia nastere de la ho
tarul mosier despre V., traver
seaza comuna de laV. la E., se
pierde in partea de S.-E. a mo
s'el' i reapare pe mosia vecina,
Coveiul. Suprafata acester baltr,
plind une-orT cu pe,ti, este de
33 de hect.
Comuna a fost infiintatd a
cum 200 de anT de doi fratr
Bratestr, proprietarT aicr. Mar
tirziu a fost risipita din cauza
razboaielor, dind nastere la doud
catune : Silistea si Bailesti. Aces
te dota catune s'au contopit
inteo singura comuna, numita
Bailesti, asezata dup. regula, de
catre Vodl. tirbeiu, pe locul ca
tunulur Silistea, pe la anul 1832.
Comuna s'a populat repede cu
locuitorir de prin satele vecinc,
pentru ca aci erau scutitT de
serviciul armater. Azr comuna
se compune dintr'un singur
tun numit Bailesti ; in vechime
se compunea din cdtunele Silistea
si Bailesti, ale caror urme se
vad spre S. E. de comuna.
In com. sunt 3 bisericr, fon
date de locuitorr, cu ajutorul