Untitled - upload.wikimedia....

ADAM-CLISSI 7 ADlimETI
time de aproape 32 metri, Cu 3
etaju. d, in forma rug-ilor (rogi,
piren.), cae sub numele de Consecrationes
figureaza une-or/ pre
monedele imperiale romane, si
al caror tip a fost creat de faimosul
mormint al regeluT asiatic
Mausolus.
III. Cetate numita In vechime :
Municipium Tropaei, de la Constantin
cel Mare incoace: Civitas
Tropaeensium, in secolul al
VI, Tropaios.
La 1 kil. de Trae' si Mausoleti,
se aflä ruin ele une/ cet'IV
romane, intärita cu zidurr
si tumud si avind 4 partr. SIpaturile,
incepute acolo de d.
Tocilescu, inca din 1890 si continuate
fra intrerupere, ai.1 dat
la iveald insemnate edificir, din
car/ mentionam : a) basilica forensis,
b) basilica triiana, c) basilica
bizantina cu o critca sub
altar, si d) basilica cimiterialis.
Printre inscriptiun/ si sculpturr,
merita a fi citate : un trofea al
luí Constantin (2 m. 75 inalt),
inaltat d'asupra portiT principale
si inscriptia de fundatiune a cetate/
(an. 317), din care se vede
ca orasul luí Traian fiind darimat
de barbad, a fost reconstruit
«de la temeliT» de catre
imparati/ Constantin si Licinius
espre intarirea aparad/ graniter
imperiulur». Prin sapaturile sistematic
conduse de d. Tocilescu,
ese la iveala, nu numar orasul
Constantinic, dar si ruinele cela
anterior, si se poate spera, ca
Adam-Clissi va deveni adevaratul
Pompeji al Orientulur.
Adam-Clissi, vale, in jud. Constanta,
pl. Medjidia, pe teritoriul
comuner rurale Enigea si
anume pe acela al cAtunuluI
s'al Adam-Clissi, situata in partea
sud-vestica a pase/ si cea meridionall
a comuner, intinzinduse
dealungul dealulur Adam-
Clissi-Bair, de unde ti ia nasterca,
trece prin satul Adam-
Clissi ; drumul comunal Adam-
Clissi-Molceova merge prin mijlocul
Arad, lar drumul Urluia-
Enigea o tale pe la mijloc.
Ada-Tarla-Cula, pirig, 'in pl. Babadag,
jud. Tulcea pe teritoriul
comuneT rurale Babadag, izvoreste
din dealul Iaila-Bair, se indreapta
spre rasarit, avind o directie
generala de la S.-V. la N.-
E ; brazdeazd partea rasariteana
a pase/ si cea de miaza-noapte a
comuna, curge mar intiiu prin padur/
si apor prin cimpiä intinsa, si
dupa un curs de 2 kil. printre
dealurile Iaila-Bair si Ghel-Tepe,
merge de se varsa in ezerul
sati balta Toprac-Chiopru, in partea
de miaza-zi a lur; la varsarea
s'a plantat de locuitoriT
din Babadag 1 hectar de vi/.
Adimesti, com. rur., in plasa
Marginea, jud. Teleorman. E
situata pe malul drept al riulur
Vedea, pe calea judeteana. Rosiod-Alexandria,
la distantä. de
5 kil, de orasul Alexandria, 32
kil. de orasul Rosiorr si 46 kil.
de Turnu-Magurele. Limitele sale
sunt: la N. riul Vedea, incepind
din hotarul c. Nanovu apuca
In susul riuluT pana in hotarul
comuna Buzescu ; la V. c. Buzescu,
trecind pe linga padurea
proprietater Mavrodinulur,
scoborind la S. prin Valea-Adamestilor
si apucind spre E. laxas/
pe hotarul c. Nanovu, atingind
si valea Nanovulu/ si mergind
pana in malul dulur Vedea de
unde am plecat.
Suprafata sa este de aproape
2600 hect., din care 2284 arabile,
150 hect. padure tufdris,
17 hect. vil', 50 hect. izlaz, 47
hect. flnete, 40 gradinr de zarzavat
si restul nisipiste formata
din revarsarile dulur Vedea. Te-
renul este ses, intretdiat in partea
despre S.-E. de valea Nanovulur
si in partea despre V.
de un mic deal acoperit cu padure.
Pe valea Nanovulur, in
partea despre S., creste trestie
si papura.
Ocupatiunea locuitorilor este
numaT agricultura si cresterea
vitelor.
Numarul vitelor e de x735 capete,
dintre care : mInzT, armasad,
caí si epe 189; vite cornute
mar/ 399; vite cornute miel'
Io16, porcT 123 si magad 8.
Solul destinat culture/ cerealelor
este destul de fertil. Cultura
sistematica nu se face de
catre locuitorr, ci numaT pe mg>
sia proprietate.
oseaua judeteana Rosiod-Alexandria,
o strabate in tot lungul
e/, de aproape 2 kil. precum
si diferite drumurT naturale ce
duc la locurile de aratura ale
lo cuitorilor.
Populatiunea este de 792 locuitod,
din cuí*: 196 sunt cap/
de fam., locuind in 237 case.
Strain/ sunt 61: 8 GrecT, 19 BulgarT
si 34 UngurT.
Din punct de vedere financiar,
c. are 185 contribuabilf,
din cad 1 o8 platesc impozitul
funciar, 157 calle de comunicatiune,
5 patente si taxa. proportionald.
Venitul comuneT este de
2973 ler, din care 1235 zecimí
comunale si restul din accize
si altele.
Numarul locuitorilor improprietarit/
dupa legea rural& din
1864 este de 96 pe o Intindere
de 284 hect. In ani/ din urma
s'al"' maT dat locud pe mosiile
Statulu/ din judet la citl-va din
locuitori/ aceste/ comune.
Comuna are o scoala mixta,
frecuentata de 37 elev/ si 4
eleve. Carte stiti 35 loc. Are
o singura biserica, cu un preot,
un eintaret si un paracliser.