Untitled - upload.wikimedia....

FIXTCOlt 27f1 BAILE$TI
a ajuns pana la Baicoiu, $i-$T
scrie impresiile in urmatoriT termenI
:
(Printeasa Trubetzkoi, care ne-a oprit
patru zile In castelul sir' din Baicortl,
ne-a fácut sk. vedem i cea mal
larga hori ce li poate cine-va Inchipui,
de cele mai frumoase táräncute, feto
neveste tinere, cu camkI lare de borangic,
cu máráml albe pe cap sail cu
cununI de florl pe cos4e, toate albe, toatc
rumene, toate cu ochff negri, jucInd o
boa gratioasá».
AicT la Baicoiti, a fost in anul
1859, sub Domnitorul Cuza,
cea intliu tabara a o$tirilor Romine$ti,
(MoldovenI i MuntenT),
sub comanda generalulut I. Florescu.
Micoiù, sat, face parte din cotn.
rur. cu acela$T nume, I. Filipe$ti,
jud. Prahova. Are o populatiune
de 2511 loc., 1258 b.
si 1255 f. Aci e re$edinta comuna
stalie de dr. d. f., jud.
Prahova, pl. Filipe$ti, com. Flore$ti,
pe Unja Ploe$ti-Predeal, pusä.
in circulatie la io Iunie 1879.
Se afla Intre statiile Buda (11.7
kil.) i ampina (14 kil.). Inaltimea
d'asupra nivelulur
313,63 m. Venitul acester statiT,
pe anul 1896, a fost de 55977
leT, 21 banI.
cimpie, in com. rur. Albule$ti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baicolii, (leal, com. Bdicoiu, pl.
jud. Prahova, pe care
se cultiva. 6'2 hect, vie.
adicoiti, vale, in com. rur. Albule$ti,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baicule§ti, com. rur., pe rlul Arge$,
jud. i pl. Arge$, la to
kil. de Curtea-de-Arge$, re$e-
dinta subprefectureT, $i la 20 kil.
de Pite$ti. Se compune din 3
sate : Baicule$ti, Mánice$ti $i Zigoneni,
avind In tot 196 contribuabill
din 1063 loc. In comuna
sunt treT biserici, cite una
in fie-care sat, doua $colT primare
rurale $i 6 circiumI. Budgetul
com. pe anul 1882-83 a
fost de 1879 1. 74 b. la veniturI
$i de 178$ 1. la cheltuelT;
lar pe anul 1887-88 a fost de
4083 1. la veniturI i de 4106 1.
la cheltuelT. Prin com. aceasta
trece soseaua Pitesti-Curtea-de-
Arge$.
Numarul vitelor a fost in 1887,
de 1097 capete vite mart: 1025
bol i vacT, 72 cal, $i 1094 vite
mdrunte : I8o of, 108 capre si
8o6 rtmatorT.
Baicule§ti, sat, cu 327 loc., pe
apa ArgepluI, jud. 5i pl. Arge$.
Face parte din com. rur. cu
acela$T nume. Are o biserica cu
hramul S-tit Ingeri, deservita de
un preot $i un cintäret.
Baicu§ (Moara-luI-), loc izolat,
in com. Mlajetul, càt. Intre-Sibicee,
jud. Buzau, unde se afld
mg multe izvoare cu ape minerale,
in care predomina pucioasa.
I$T iaü incepu tul in apropiere
de Piatra-LastunuluT $i se
scurg in Valea-Coltilor.
Baicu§ (Podul-luI-), loc izolat
in faimoasa fineata Rosila, din
com. Gura-TeghiI, jud. BuzLi.
Baila - Mare i Baila - Mica,
clealurr, in raionul comuneI Budi$teni,
plasa Podgoria, judetul
Muscel, printre carI trece un
mic pirlia$, numit Pietroasa.
Bäile-Nastasache, pitclure, in
jud. Bacau, plasa Trotu$ul, com.
Tirgul-Ocna, proprietatea d-luT
Botezatu. Este foioasa (fag i ste-
jar). Are o intindere de 14 hect.
$i este supusa regimuluT silvic.
Baile-Tatarilor, isolat, com.
Tei$ani, pl. Teleajenul, jud. Prahoya.
Baileasa, munte, In jud. Gorj, la
N. comuneT Anini$ul, situat intre
muntir Rotunda $i Florile-
Albe. I$1 ia origina din gitul
Ple$ea $i se termina la dealul Gilortul.
Este acoperit mat mult
cu padure.
Bäile§ti, plasd, In jud. Dolj, numitä
ast-fel de la com. Bailc$ti,
re$edinta acesteT
Forma eI se poate asemana
cu un patrat.
Situata pe malul sting al Du,
nariT i pe malul drept al riuluT
Dasnatuiul.
Limitele sunt la N. pl. Dumbrava-d.-j.
i Jiul-d.-mj. Limita
catre plasa Dumbrava-d.-j. este
formatä de o linie conventionalä,
ce incepe din dreptul com.
Galicea panä la com. Peri$orul,
de unde, pana la com. Cerätul,
se margine$te cu pl. Jiul-d.-mj.
Limita de S. este forman'. de
Dunare, incepind din dreptul
com. Ghidiciul i pana in dreptul
com. Cima, pl. Balta. Limita
de V. este conventionall,
despärtind aceasta plasa de pl.
Cimpul. Are directiunea de la
N.-S., incepind din com. Galicea
pana In Dunare. Limita de
E. este formata de riul D'asnatuiul,
incepind din dreptul com.
Intorsura, pana la com. Giurgita,
pl. Balta, catre pl. Jiuld.-mj.
; iar de la com. Giurgita
$i pana la com. Plosca formeaza
limita despartitoare catre
pl. Balta. De la Plosca in jos
o linie conventionala, mergind
spre S. pana la Dunare, desparte
pl. Balle$ti de pl. Balta,
taind balta Bistretul.