12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

Emicom, com. rur., plasa Filipesti,<br />

jud. Prahova, infiintata,<br />

dupd cum spun batriniT, de Constantin<br />

Ghica. Se stie pozitiv<br />

el mosia a fost proprietatea lur<br />

Mihaiti Viteazul si cä acesta a<br />

dat-o mosnenilor PloestenT in<br />

schimbul mosieT lor, clef aci,<br />

la Ploestr, Mihaiti Voda hotartse<br />

sa tnfiinteze oras din satul mostenesc<br />

al Ploestilor.<br />

Este situata pe malul riuluT<br />

Prahova, la 17 kil, departe de<br />

capitala judetulur si la 16 kil.<br />

de resedinta plasir.<br />

La inceput a fost situatä in<br />

partea de N., unde asta-zr este<br />

livada boereasca si cu timpul<br />

s'a mutat aci,<br />

Se compune din 4 catune :<br />

Baicoiti, Cotoiul, Tufeni si Gageni,<br />

avind o popu/atiune de<br />

3257 loc. (1619 barbatT $1 1638<br />

femeI), In care inträ si 6 familir<br />

de TiganI.<br />

CapT de familie sunt 797;<br />

contribuabilt 782.<br />

In comuna sunt douà biserid,<br />

ambele in Balcoiù, una cu<br />

hramul S-tur ImparatT, fondata<br />

de proprietara Principesa Cleopatra<br />

Trubetzkoi, ¡titre aniT<br />

1838-1845; si a doua cu hramul<br />

Sf. Nicolae si Antonie, purtind<br />

pumele de Biserica-Hagica,<br />

fondata de locuitorT, in anul<br />

1872, neposedind niel o inscriptie.<br />

Ambele bisericr sunt deservite<br />

de treT preotr.<br />

Ocupatiunea de capetenie a<br />

locuitorilor e agricultura. Parte<br />

din er se maT ocupa cu chirigeria.<br />

MestesugarI sunt 35: dulgherT,<br />

dogarT si cizmarT. ET desfac<br />

produsul muncer lor in orasul<br />

Ploesti.<br />

Constantin Ghica, biv-vel logoat<br />

de Tara-d.-j., proprietarul<br />

mosier, a obtinut la 5 Maiù 1792,<br />

de la Voc15. Mihaiù utu, carte<br />

Domneasca de slobozenie «ca<br />

275<br />

sa faca tirg pe mosia dumnealur<br />

Baicoin, °datá pe saptaminä,<br />

pentru alisverisul locuitorilor<br />

partir loculur si pentru oaresrcare<br />

folos al d-lur .<br />

In comuna sunt 85 cal si epe,<br />

1067 bor, 182 vacT, 15 bivoh,<br />

3 capre, 1773 oT, 850 porcr.<br />

Locuitorir s'ati improprietarit<br />

la anul 1864, in numar de 6o°,<br />

pe mosia PrincipeseT Cleopatra<br />

Trubetzkoi, cind li s'ai.1 dat r600<br />

hect. pamint.<br />

coala exista in comuna de<br />

la anul 1856. Localul e proprietatea<br />

comuneT. Carte regulat<br />

a inceput sa se invete de la<br />

187o. In anul scolar 1892-93,<br />

scoala s'a frecuentat de 102<br />

copir (81 baetT si 21 fete), din<br />

numarul de 257 copiT (129 bletT<br />

i 128 fete) cu virsta de scoa/à.<br />

Cu intretinerea scoaler, statul<br />

cheltueste anual 4378 ler. titl<br />

carte 410 barbatT si 20 femer.<br />

Comuna se intinde pe o suprafata<br />

de 2400 hect.<br />

In raionul comuner, pe mosia<br />

proprietarulur, este un izvor de<br />

apa. minerala, care coprinde iod,<br />

pucioasa, fier si sare. Din constatärile<br />

facute, aceastá apa e<br />

foarte buna contra reumatismulur<br />

si pelagreT.<br />

Sunt In comuna mar multe<br />

puturT de pleura. Exploatatorir<br />

lor sl-ati prerdut ad i capitalurile,<br />

cad sapind la deschiderea gurilor<br />

de puturr ati dat de sare<br />

si aii fost nevoitr sa inceteze<br />

ori-ce lucrare, cad pana la o<br />

adincime de 40 metri ati gasit<br />

straturT nestrabatute de sare.<br />

Aceste locurr poarta numele<br />

de saramurr.<br />

Tuica se fabrica In comunä<br />

pang la 2493 hectolitri, iar vin<br />

prea putin.<br />

Pamintul e putin prielnic culturer.<br />

Comerciul se exercita in comuna.<br />

de 1 i circiumarr.<br />

Budgetul comuner se urea. la<br />

6000 ler.<br />

Mara de micile sosele din<br />

interiorui comuner, una spre E.,<br />

si alta spre V. pun in comunicatie<br />

comuna Blicoiu cu comu<br />

nele Tintea si Floresti.<br />

In partea de N. a comuncr<br />

e movila numita a Caprer.<br />

Se märgineste la N. cu com.<br />

Scorteni, la S. cu orasul Ploesti,<br />

la E. cu com. Tintea si la V.<br />

cu Floresti si Nedelea.<br />

Motile istorice. Se stie, cl la<br />

anul 1831, Iordache si Farm ache,<br />

capii Arnautilor, earl se aflail<br />

peste Olt, furà chematT la Bucuresti<br />

de CaimacanT, ca, impreuna<br />

cu Saya, sa pazeasca<br />

capitala.<br />

Ceata lur Iordache si a Id<br />

Farmache se desparti la Slatina<br />

In doul grupe : una se tndrepta<br />

spre Bucuresti, pe la Pitesti si<br />

Gaesti; cm-I-aka, tot la Bucu<br />

resti, pe la Talpa si Vadul-Lat.<br />

Aceste doul grupe de ArnautT<br />

comisera in drumul lor jafuri,<br />

pradind chiar bisericr.<br />

Din Gaesti, Arnautir se indreptara<br />

spre Tirgoviste, unde<br />

cerura cu sila dela ispravnicr<br />

banT si proviant ; ispravnicir fugira<br />

noaptea calarr peste dealurr,<br />

oprindu-se in Baicoin.<br />

Duca, comandantul corpulur<br />

de ostire din Ploesti, primind<br />

din partea luT Ipsilante porunca<br />

sa vie la Tirgoviste, in drumul<br />

AA tabari la Baicoi a, lasind strejr<br />

la Ploesti, ampina si Margineni.<br />

Generalul Constantin Ghica,<br />

unul dintre emigratif din 1822,<br />

murind departe de tara lur, cor<br />

pul sari a fost adus si inmormintat<br />

la mosia sa Blicoifi.<br />

Ad i e palatul decedater Prin<br />

cipese Cleopatra Trubetzkoi, in<br />

conjurat de o grading foarte fru<br />

moasa.<br />

Raposatul Cesar Boliac intreprinend<br />

o calatorie in anul 1845

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!