Untitled - upload.wikimedia....

BADENILOR (PLA1UL-) 268 13ÀDETT
el. In comuna este o fabrica de
var.
«Jumatate din satul Badeni,
(serie rap. C. D. Aricescu) cu
claca$T, cu muntiT i cu tot venitul
lor, l'a cumparat Mateiu
Basarab, de la unul, Coman Ina.5caul
$i de la fratiT luT, cdrora
fusese daruit de catre Alexandru
\Toda la anul 7132 (1624),
Iunie 24. Dupa cumparatoare,
Mateiu a orinduit ca toate dájdiile,
ce acest sat da la Domnie,
sub numirea de birul taleruluT,
de mierea cu ceard, de gäleata,
oerit, etc., sa ra.mlie pe seama
mandstireT CimpulunguluT ; iar
locuitorir astor sate se judecau
de judecatoriT (ispravniciT) pul
de catre manastire. Toate acestea
le adevereaza hrisoavele
din condica mändstireT.0
Badenilor (Plaiul-), ',Mi/7, com.
Badeni-PamintenT, plaiul Dimbovita,
jud. Muscel.
Badenilor (Valea-), vale, izvore$te
din muntir Geabelea
Vijea, trece prin mijlocul satuluT
Badeni, plaiul Dimbovita, in jud.
Muscel, $i se varsa in rlul Dimbovita.
Pe aceastä vale sunt 9
ferastrae $i 2 morT.
Bäde§ti, com. rur., pl. Nuc$oara,
jud. Muscel, la S.-V. de Cimpulung,
25 kil, departe de acest
oras. Este situata pe malul
sting al riuluT Doamna.
N'are niel un catun alipit.
Aceasta comunä co de pe moja
statuluT Cu aceez,?T numire
$1 a fost proprietatea lul Nicolae
Basarab Voevod, care, la anul
1352, prin hrisov o darue$te
manastireT Cimpulung, precum
o dovede$te pisania dupá piatra
mormintall a acestur Domn,
piatra, care asta-zI nu se mal
gase$te, fiind poate astupata sau
stramutata din loc.
Se margineste la N. cu com.
Domnesti, la S. cu com. Retevoe$ti,
la E. cu comunele Aninoasa
i VIdde$ti si la V. cu
com. Petrosani, de care se desparte
prin riul Doamna.
Are o populatie de 849 loc.,
din car/ 25 TiganT, 449 femeT
$1 400 barbatT, cu 150 capT de
familie, carl traesc in 159 case.
LocuitoriT se ocupa cu agricultura,
cre$terea vitelor $i lemnada,
numaI de brad pentru
$ita.
Comuna numara 145 contribuabill.
Avea la 1885 un budget
de 1130 lei la venitun $i
1110 le' la cheltuelt. AzT venitul
comunel se urca la 1165 1.
venitun i cheltuelile la 1102 1.
Rîul Doamna trece pe la V.
comuner. In el se varsa. piralele
Caminitoaia la N., Voineagul
i Urzicarul in centru $i
Valea-Seacd la S. Aceste Oraje
strabat comuna de la E. spre V.
Din rinl Doamna se formeazI
un iaz aproape In tot lungul
comuna, pe care se afla o moara.
Intre iaz i nul Doamna se allá
o insula acoperitä cu padurT de
aninl, salcif i richita. Pentru
inlesnirea comunicatier, futre comuna
Badesti i Petnnani, peste
riul Doamna i iaz, s'a instalat
o punte mare de lemn.
Comuna are 565 hect. locurT
de araturd, fin* $i izlaz, Locuitoril
aü capätat pamint dup.
legea din 1864, clnd s'au improprietarit
112 locuitorT.
Mo$ia, fostä a statuhu, in Intindere
de 225 hect., s'a vindut
In loturT, la anul 1888, satenilor
din Bade$ti, Domne$6, Petrosani,
etc.
La nordul comuna sunt frumoase
livezT i tarine, maT ales
futre piraiele Caminitoaia i Voineagul
; iar la Sud este izlazul
comuneT.
In comuna este o singura bi-
serica vechie, de lemn, fondata
de niste calugarT, deservita de
2 preoti $i i dintaret.
Are o $coala, care s'a infiintat
la anul 1883, conclusa de un invatator
normalist, frecuentata de
45 copif, din 62 inscrig. Cu in.
tretinerea eT, statul cheltue$te
1242 leT anual. titi carte 69
barbatI si 30 femeI.
In comuna sunt 2 izvoare Cu
apa feruginoasa, numite de locuitorT
ape de leac. Porumbul
se cultiva pe 215 hect. $i prunele
dau anual pana. la 300 decalitri
tuica. StupT sunt 40, carT
da.6 160 kg. miere.
Bäde§ti, sat, face parte din comuna
rurall Vranesti, pl. Podgoria,
jud. Muscel.
BAde§ti,ceitun, in com. rur. Mentildin-Fata,
plasa Motrul-d.-j., jud.
Mehedinti.
Bäde§ti, atun, pendinte de com.
Mozaceni, din pl. Teleonnan, jud.
Teleorman. E situat pe valea
Cotmeni, In departare ca de 4
kil. de comuna Mozaceni i la
3 '2 kil. de com. Tufeni. Are
265 locuitorT, din can 54 con-
Bfide§ti, deal, 'in com. rur. Strehaia,
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti.
Bide§ti, deal, in com. Vrane$ti,
pl. Podgoria, jud. Muscel.
Bäde§ti, mofie, in pl. Teleormanulul,
com. Mozaceni, jud. Teleorman.
Purta in vechinae numirea
de Mihaieasca, ce se mal
aude i astad. Aceastä mo$ie
forma un singur trup cu o alta
sfoara de mosie, situata in partea
dreaptá a dula Cotmeana,
careea ir zicea Dimbovita. Era6
ale manastireT Mihai6-Voda.