Untitled - upload.wikimedia....

BXDENI-PISCULENI 267 BXDENI-UNGURENI
zeasca saú Mina; are aproape
300 hect. al-aun', fineatI cariere
de piatrA. Depinde de
Episcopia BuzAuluI g de mdnAstirea
Bradul.
Bädeni - PisculenT, pdclure, in
com. TisAul, jud. BuzAti, cAt.
Pisculeni. Are 850 hect., din care
foo curAturT. E compusA din sforile
Vilara, Negresti, BAdeanul,
Genesti, Moldoveni, Ivascul, Alexandresti,
Turculeasa i Popesti.
Se posedl de fam. Alexandrescu
In tovArAsie cu altI mosnent
Bädeni - Popestl, cit., al com.
Breaza, jud. ; are 480 1.
si 98 case; e renumit prin viile
sale.
BAcieni-Popestl, mofie, in com.
Clondirul, jud. BuzAii, face un
corp cu CAtinele de 330 hect.,
parte arabile, parte izlaz.
BAdeni-Slobozia, pddure a statulur,
in intindere de 2000 hect.,
pendinte de com. BAdeni-Ungurenr,
plaiul Ditnbovita, jud.
Muscel, formatA din 4 trupun:
Dealul-PietreT, 200 hect., Valea-
Stoenesti, 600 hect., Plaiul-BAdeni,
800 hect., si Fata-SatuluI,
400 hect.
Bädeni-Slobozia, proprietate a
statuld, pendinte de mAnAstirea
Cimpulung, in jud. Muscel. Pe
periodul 1885-95 s'a arendat
anual Cu 3000 lel.
Bädeni - Ungurenl, com. rur.,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
situata pe ambele tA.rmuff ale
riului Dimbovita, care o strabate
de la N. spre S. si la distantA
de 14 kil, de orasul Cimpulung.
Este resedinta subprefecturd
a judecatorid de ocol.
Sr-a luat numele de la caunul
vecin BAdeni si s'a numit Un-
gureni, pentru-cA locuitorii sal
aü fost Rominf veniti din Transilvania,
carora li s'a zis in
deriziune Ungureni. Are o populatie
de 672 locuitorl, 321 barbatT
si 351 femeI, cu 122 capt
de familie.
Se compune din 3 cAtune
Slobozia, Piatra si Lunca-GirteT,
si se margineste la N. cu
Dragoslavele, la S. cu Badeni-
PAmintenI, la E. cu jud. Dimbovita
si la V. cu orasul Cimpulung
si com. Valea-Mare.
Locuitorif se ocupa cu eresterea
vitelor. Una i brinza oilor,
parte se intrebuinteazA pentru
casa, parte se vinde nelucratd
saU lucratA ca kaine plocade,
sArld, procovite, etc.
In jurul comuneT sunt pAdurr
de fag, plop, mesteacAn, anin,
ulm, alun, paltin, jugastru si putin
stejar. Gradinf cu prunT sunt
putine. Este un singur munte,
Runcul.
Riul Dimbovita udA comuna
in tot lungul sati de la N. spre
S., si primeste pe dreapta, in
cercul com., Valea-Mateiasulur
si pe stingA Valea-RunculuI. Pe
apa riuluI Dimbovita este o
dirstA, 2 morI i z ferästrae.
Locuitorli comuneI ati fost
cläcasr i s'au improprietärit pe
mosia statulul Bldeni-Slobozia,
pendinte de mAnAstirea Cimpulung
si pe a d-luI Costea loan.
Pe teritoriul comuneI, la Mateiasul,
in cAtunul Piatra, trece
soseaua nationall Cimpulung-
FrontierA i oseaua judeteanA
Tirgoviste-RucAr. Un pod de
lemn, fAcut in anul trecut, leagl
com. BAdeni-UngurenI cu BAdeni-PAmintenI.
Stupf cu albine se cultiva' de
locuiton i produc anual
20 ldl, mere si 8 kil. cearl.
Porumbul se cultivA pe 50 hect.
TuicA se produce, d'Id se fac
prune, ca la 1200 decalitri.
In comunl este o singurl biseria,
fondatA de Logoatul N.
Stefanescu, in cAtunul Slobozia,
pe pisania cAreea se citeste urmatoarea
inscriptiune eAcest
sfint !leas s'a zidit din temelie
de mine, robul luT Dumnezeu
Nicolae Steanescu, biv-vel treti
logotätu Moldovi, cu toatA a
mea cheltuiall,. intru cinstea
slava Adormird Maici DomnuluT
si a SE Erarh Nicolae,
prin indemnarea si buna sfAtuire
a bunulur meu duhovnicese
pArinte Chirle Filaret Scriban,
egumenu mänAstirer Citnpulung,
de care sunt crescut,
sAvirsindu-se spre vecInica pomenire
a neamulu/ meu, cum si
a mal sus pomenitulul me0 plrinte
la anul 1831, August 15 ;
la 1869 s'a reparat de locuitorli
satulur.» AceastA bisericA este
deservitA de i preot si de i cintAret.
Budgetul comuneI prezintA pe
anul f889-90, la veniturI, suma
de 977 leT si la cheltueh 973 let.
Scoala, cu intretinerea clreea,
statul cheltueste anual 1296 lei,
se frecuent5. de 45 1310 si 9
fete, din numArul de 130 copir
cu etatea de la 6 12 anI, 6o
bdetT si 70 fete. Localul scoaleT
s'a clIdit la anul 186o.
Sunt 76 bArbatr, carr carte
si 26 femer, in total 102; lar
farà stiintä de carte sunt 245
bärbatT si 325 femeT, in total
570; 15ufo dinteinsir stiu decT
carte.
Com. contribue pentru scoalä
Cu 91 leT anual, lemne, catiT
la copiT, plata servitorului, reparaOT
si material didactic, si
pentru bisericl Cu go
. In comunA sunt cite-va izvoare
cu apA minerall, dar neanalizate
; iar la locul numit Runcul
se allá un izvor, de unde
iaü oamenir apl de leac, bunI
pentru vindecat. paraliziile, zic