Untitled - upload.wikimedia....

13ADENI 266 13ÀDENI-1'IETIWA SA
constructii. Proprietatea e divizatd
intre mosnenir, carT posedd
203 hect. si familia Alexandrescu,
care are 327 hect.
Bädeni, pddure, in comuna Pietroasa-d.-s.,
jud. Buz5.5 ; are 106
hect., proprietate a mosnenilor
a fatn. Alexandrescu.
Bädeni, pichet de granitd, In jud.
Dimbovita, despre Transilvania ;
dd pe la muntele Mioarele.
Bädeni-Miluiti, mofi e a statuluI,
jud. 13uzdä, compusd din sforile
imprd§tiate: Urzesti, Bugheni,
Glavesul sati Limpezisul,
Lipia, un loc de vie in
Carloindnesti si un loc infundat
la Zoresti, toate odinioard ale
schituluI Barbu, ce depindea de
mdndstirea Vdcdresti. Terenul
arabil, ca 1230 hect., parte s'a
dat insurdteilor, parte s'a vindut
si parte incd Il posedd statul
Impreund cu pddurea Barbul si
tindra pädure Lds.tarul-Miluiti-
Barbul, aflate pe teritoriul acesteI
mosiI, din comunele Cioranca,
Clondirul, Lipia, aringa
si Valea-TeanculuT.
numire, ce o mal
poarta mo,s-ia Bärbuleanca, din
com. Amarul, jud. Buzdu.
Bädeni-Miuleqff, pdclure a statuluT,
pendinte de comuna Vrdnesti,
pl. Podgoria, jud. Muscel,
in intindere de 22 hect.
Bädeni-PärnintenI, COM. t'UY.,
plaiul Dimbovita, jud. Muscel,
la E. de Cimpulung si la 12
kil, departe de acest oras. Este
situatd pe ambele maluri ale riuluT
Dimbovita si pe vdile Bddeni
i Stoeneasca.
Are o populatie de 1349 locuitorT
(682 195.rbatI si 721 femer)
.cu 245 cap!' de familie.
Se mdrgineste la N. cu comuna
BIdeni-UngurenI, la S. cu com.
Ceateni-din-Deal, la E. cu jud.
Dimbovita si la V. cu orasul
Cimpulung.
Se compune din 3 cdtune
Stoenesti, 135.deni si Cotenesti.
Inainte-vreme purta numele de
Stoenesti si chiar azi se uzitd
mal mult Stoenesti de cit BAdeni.
S'a numit Bádeni-PdmintenT
spre deosebire de Bädem-Ungurent.
Este format din Rominii
venitI aci din Transilvania, crtrora
le zice in porecle si UncrurenT.
Locuitorif se mar ocupa cu
cresterea vitelor, facerea si transportul
cherestelei, al varulur
manufacturelor ca : pAnurd albd
si neagrá de lind, pinza, plocade,
procovite, scoarte, etc.
Produsul oilor (Hila si brInza)
se consuma parte in casd, parte
se vinde.
In jurul comunei sunt
cu finete, muscele, grAdini cu
prunT, dealud cu pdsuni de vite,
pädurt compuse din fag, stejar,
mesteacdn, jugastru, i la muntt
brazi. In raionul comunei sunt
7 munti : Priseaca, Fdgetelul,
Geabelea, Vijea, Tincava, Tibra,
Gruiul-Ursulut.
Riul Dimbov4a udd comuna
de la N. spre S. dimpreund cu
vdile Stoeneasca si Bädenilor.
In comuna sunt 9 ferdstraie, 4
mort i i piud,
Locuitorir sunt parte mosnenT,
parte s'aä Improprietdrit la 1864,
pe mosiile d-lor G. Stefänescu,
D. Cristescu si d-net Zoe Corndteanu.
Parte din locuitorr cultivd stupt
cu albine. Porumbul se cultiva
pe 30 hect. si tuica se fabricd
pdnd la 5000 decalitri.
Budgetul comuneI pe anul
1889-90 a fost de 2734 lerla
venit, si de 2732 leY la chelt.
In muntiT despre care am vorbit
mal sus, si care formeazd
un fel de semicerc in partea de
N.-E. si S. a comuner, se fabricd,
in intervalul de la 15
Mala pdnd la 15 August, casul.
Comuna are 3 bisericr: la Stoenesti,
BAdeni i Cotenesti, deservite
de 3 preotl si 4 cintaretl.
coala de bäeçl, cu intretinerea
cdreea statul cheltueste
anual 1512 leT, se frecuenta de
53 bdetT, din 181 in Virstd de
scoald. In cAt. Stoenesti, pendinte
tot de aceastä comuna,
este si o scoald de fete, frecuentat5.
de 27 eleve, din 95 in e.
tate de scoald. Localul scoaler
de bdeti serveste intregeI comune.
Localul scoaler de fete
din ditunul Slobozia s'a oferit
gratuit de d-1 C. Runcescu, invdtdtor.
Cu scoala de fete, statul
cheltueste anual 1404 lei.
Comuna inscrie anual in budgetul
säü pentru scoald 18o leI
si pentru cult 420 leT. Localul
scoale s'a clädit la anul 1856.
tiü carte 131 bdrbati si 21
fe m eT.
Istoria spune cd, la anul 1595,
Mihaiä-Viteazul aci s'a retsas, in
urma rezbelulur dela CdlugdrenT
si a asteptat ajutor de la Batori,
Domnul Transilvanier (vezr Stoenesti).
In cdtunul Stoenesti se
aflä munti de piatrd calcaroasd,
foarte bund, pentru fabricarea
varuluf. Tot in Stoenesti este
si Glodul, izvor cu apd minera15.
(v. a. n.), bund pentr u vindecarea
gusatilor.
Bädeni-Pietroasa, mofie a statuluI,
in com. Pietroasa-d.-j., jud.
Buzdi1, cAt. Ochiul-BouluT, pendinte
de mdndstirea Bradul. Are
800 hect., din care 702 pddure.
Bficieni-Pietroasa, mofie a statuluT,
in com. Pietroasa-d.-j., jud.
Buzdti, reunita cu sforile Un-