Untitled - upload.wikimedia....

BÄCEASCA 263 Isii.CE1I
S.-E. si se varsa in riul Bratia,
In raionul acester comune.
Biceasca, pildure, 40 hect. fag
si stejar, etatea de la 160-200
anr. Apartine de com. Bälilesti,
pl. Riurile, jud. Muscel. E la 5
kil, departe de gara Stilpeni.
Arboril aii ad i o inaltime de
la 20-25 metri.
Biceni, ca/un, al comuner Gura-
AninoaseT, jud. Buzau ; are 170
locuitori si 43 case.
Biceni, cdtun, pendinte de comuna
Ursoaia, plasa Mijlocul,
judetul Olt, situat pe luna., in
dreapta Orle Plapcea si sub
surpatura Golasul.
Are aproape go locuitod, din
care 14 improprietaritr dupd. legea
rurald, si cer-l'alt1 mosnenr.
Er posea 40 bor, to vacr, 12
cal', 145 or §i 20 porcr.
Bfice§ti, com. rur., la S. de comuna
Cordesti, plasa Gilortulur,
jud. Gorj. Se margineste la N.
cu comuna Cordesti ; la S. cu
catunul Balosani, pendinte de
comuna Capreni, jud. Dolj ; la
V. cu comuna Pegeni ; la Est
cu comuna Zeicoiul, din judetul
Dolj. Ad i e si limita S.-E.
a judetulur Gorj cu judetul Dolj.
Numirea de Bacesti se zice ca-T
vine de la un baciu, ce in vechime
se afla cu oile in aceste
localiatr. Comuna se compune
din cdtunele : Bacesti si NI ahalalele,
Dealul-Varatic si Dealul-
Leulur.
E situata pe ses si coasta, pe
malul sting al piriulur Amaradia.
Are o suprafata cam de
700 hect., din care 200 hectare
padure, 250 hect. arabile, 200
hect. finete, 21 hect. vie §i 29
hect. lived de prunr. Produce
cam 1070 hectolitri porumb, 170
hectolitri gr'ti, 8o hectolitri fa-
sole, 700 kgr. lina, 11000 kgr.
fin, 86o decalitri vin, 380 decalitri
tuja..
Locuitorir sunt mosnenr. Populatia
e de 226 familir, 676 suflete,
din carr 210 contribuabilr.
Budgetul comuner este de ler
1139, banr 18, la veniturr si de
ler 1040, banr 94, la cheltuelr.
Locuitorir poseda 30 plugurr, 70
care cu bol*, 403 vite mad cornute,
13 cal, 604 oT, 32 capre
si 243 rimatorr.
oseaua vecinalä, care merge
spre comunele Cordesti, Hurezani-d.-j.
si Piscoiul, strabate aceasta
comuna.
In comuna sunt 12 fintinT si
4 Putuff
coala primara de bdetT, fondata
la anul 1856, e frecuentata
astad de 43 elevI si 2 eleve, din
67 inserid.
Comuna are si i bisericd de
zid, facutä pe la anul 1866, de
Dined Gulie.
Intre hotarele comunelor Bacesti
si Cordesti, se allá ruinele
une vechr bisericr de lemn;
oamenir batrinr spun, di ad in
vechime ar fi fost un schit de
calugarr.
Bace§ti, com. rur., in jud. Roman,
plasa Fundul, la extremitatea
de Sud-Est a judetulur,
pe 14111 Birlad si spre Sud-Est
de orasul Roman, la o departare
de 30 kil, de oras si de
28 kil, de resedinta plasil. Teritoriul
acester com, este foarte
accidentat. Formeaza o comuna
Cu catunele : Atreia-Parte, abusa,
tirg-usorul Bacesti, satul
Bacesti si Paltinisul, cu resedinta
comuner in tirgusoruI Bdcese.
Are 437 calar de familie,
510 contribuabilr, 1638 locuitorT,
din carT 225 stiu carte ; 430
case. Aceasta populatiune este
In cea mar mare parte romina, al'ara
de 109 familir Evret In-
teaceasta comuna se face larmaroc
saptaminal Dumineca si
2 iarmaroace anuale la 9 Martie
si 8 Septembrie. Se lucreaza
roate, carate, boloboace si fierul.
Sunt 920 vite mart. Are o scoala
primara de baetr (mixta pana la
15 Sept. 1887) care 'in cursul afluid
scolar 1886-87, a fost
frecuentata de 37 elevr, 25 baetr
si 12 fete, din 40 inscrisr,
27 baetr si 13 fete, cu un local
bun si o scoald de fete, infiintata
in anul 1887, Septembrie
15, pentru a doua oard. Are o
biserica de zid. Formeaza cu
com. Bozieni si Oniceni o circumscriptie
fiscala. Venitul anual
al acester comune este de
10141 leT, lar cheltuelile sunt
de 9669 ler. Este legata cu orau1
Roman prin osea.
näce§ti, tirgufor, in jud. Roman,
pl. Fundul, com. Bacesti, la extremitatea
de S.-E. si a com.
Bacesti si a jud. Roman, pe malul
sting al riulur Birlad si la
o depdrtare de 30 kil. 500 m.
de orasul R.oman si de 28 kil
de resedinta plasir. Este asezat
pe ses. Este resedinta com. Ba_
cesti. Are 229 cap. de fam., 510
contrib., 930 loc. din carT 210
tiu carte si 230 case. Aceasta
populatiune este compusa din
108 fam. Evrer si restul Romirn.
Multr din locuitorir acestur tirgusor
se ocupa cu comerciul.
Se lucreaza cartkte ordinare, roate,
poloboace si fierul. Se face
iarmaroc saptáminal Dumineca
si 2 iarmaroace anuale: la 9
Martie si 8 Septembrie. Sunt
239 vite mart. Are o scoala
primara de bletr (mixta pana
la 15 Sept. 1887), care in cursul
anulur scolar 1886-87 a
fost frecuentata de 37 elevi,
25 baetr, 12 fete, din 40 inscrisT,
27 baeti, 13 fete, cu un
bun local, si o scoald de fete,