Untitled - upload.wikimedia....

AC-PUNAR-DERE 6 ADAM
Ac-Punar-Dere, trîü, in pl.
Macin, jud. Tulcea, pe teritoriul
comuna arjelari, si pe
al cdtunulur Ac-Punar. El izvoreste
din poalele occidentale ale
dealulur Amzalii, se indreapta
spre S., avind o directiune de
la N.-E. spre S.-E., trece prin
mijlocul satulur Ac - Punar
dupa un curs de 4 kilom. se
varsa in piriul Iaila-D ere tn fata
dealulta Dijkadael-Bair si a piriulur
Domus- Culac ; malurile
sale sunt loase si la val-satura
sa formeaza tufarisurr cu
El Sr-a luat numele de la satul
Ac-Punar, pe care II uda.
Acre!, vez! Coltul-Acref, jud. Suceava.
Acrida, veche cetate in ruine, situata
aproape de varsarea Jiulur
In Dunaxe, in apropiere de c.
Grecesti, pl. Jiul-d.-j., jud. Dolj.
Ada-Ghiol, lac, in jud. Constanta,
pl. Constanta, pe teritoriul
comuner rurale Gargalicu
anume pe acela al catunulur ahman;
este situat in partea rasariteana
a pläser i cea sud-vestica
a comuner, la I kil. spre V.
de satul ahman, inteo scobitura
pe care o face lacul Tasaul
In partea sa nordica. De sigur
ca acest lac facea mar 'nainte
parte din lacul Tasdul i numar
In urma vre-unur cutremur s'a
deslipit. Pe la nordul acestur
lac trece drumul comunal ahman-Tasaul.
Este dominat de
virful ahman, care e la nord.
Adam, com, rur., jud. Tutova,
pl. Corod, la 29 kil. de Birlad,
se compune din satele
Adam (1340 1.), Cluesti (2501.)
Rust1 (Steicesti) (2101.), peste
tot: 186o 1., din carT 300 calugarite
1 surorT, 14 ovrer si 67
tiganT. Teritoriul acester c. este
udat de piriul Hobana, vare se
varsa in riul Birlad si de ptriul
Cetatuia care unit cu piriul
Becea se varsa in Birzota.. C.
Adam este resedinta subprefecturer
Corod ; are 5 bisericr, un
schit de calugarite (vez! manastirea
Adam), un ospicia de alienatI
i doud scolr, una de 131etr
si alta de fete.
BudgetuL acester c. pe anul
1882/83 a fost de 4170 1. 70b.
Adam; sat, in jud. Tutova, pl.
Corod, spre S.-E. de oras pe
piriul Hobana. Are 1340 loc.
(din carT 186 stia carte). Formeaza
o comuna (c. Adam) cu
catunele Steicesti si Cau es ti. (Vezr
Adam, c. r.).
Adam, sat, jud. Suceava, pl. omuzulur,
pendinte de c. Preotesti.
(Vez! Adamoaia).
Adam, fintiner, pe mosia Hiliseil-Galati,
c. Hilieü, pl. Cosula,
jud. Dorohoiu.
Adam, mahala, in comuna Seaca,
pl. Dumbrava-d.-s., jud. Dolj.
Adam, meburstire de calugarite,
lînga satul cu asemenea numire,
jud. Tutova si la E. de dinsul. Aci
se lucreaza. sieacul. Numara. 300
calugdrite i surorr. Aicr la 15
Aug. este hramul manastirer, la
care vine multa lume. Pana In
anul 1885 era un ospiciii de alienatl.
Inainte de anul 1836 a fost
manastire de calugarl. Origina
acester manastirr este cuprinsa
in urmatoarea legenda: Pe la
1595 tul cioban, anume Adam,
ridica In apropiere de s. o
bisericuta de birne, cu patronul
tutulor sfintilor, unde se retrase
impreuna Cu altr calugarr
fonda ast-fel schitul ce poarta numele
sati. Cu vreme, bisericuta
distrus de Tatarr, iar icoana
Maicer-Domnulur a disparut din
biserica, l numar mar tirziù s'a
regasit intr'un copac din gradina
schituluT. Preotir, inconjuratT
de multa lume, miscatT de o
asemenea minune, au ridicat
sfinta icoanä din gradilla si au
reasezat-o in biserica ce se
reconstruise. Multr credinciosT
aü venit sa se inchine la
sfinta icoa.na, aducind darurr
In banT si scule ; ast-fel s'a
putut zidi o biserica mar mare,
In apropiere de vechea bisericuta,
in care s'a asezat icoana.
Pana la 1836, schitul era de calugar!,
lar in acel an s'a schimbat
in manastire de mala, cum
este pana astazr. Dupa aceasa
traditie urmeaza., ca atit manas-
Urea cit i satul i in urmà intreaga
c. ati luat numirea de
Adam, dupa numere ciobanuluf
calugär, intiiul intemeietor al bisericer
si al schitulur.
Adam, mofie, in jud. Tutova, pl.
Corod, c. Adam, proprietatea
statulur, arendata in ultimul period
cu 1. 8910 anual.
Adam (Cetatea -lui- ),
mare de piatra. Turcir ir zic Biserica-lur-Aa'am,
in jud. Tulcea,
pl. Sulina.
Adam, perdure, in jud. Tutova, pl.
Corod, c. Adam, in máxime de
peste 136 hect., proprietatea
statulur.
Adam, phia, (vez! Hiliseil-Curt)
s. c. Hilisen, pl. Cosula, jud. Dorohohl.
Adam (Vatra-minästirei -),
mafia Statulur, jud. Tutova,
pl. Corod, a apartinut schitulur
cu acest nume, arenda anuala
pentru periodul 1880/85 a
fost de 4800 1. Pe aceasta mosie
Se aula si o padure de 300 hect.