Untitled - upload.wikimedia....

131q-PUNAR 251 BAEUL
torescul drum com. de la Topolog
(Constanta) la Bas-Punar
(Tulcea). Primeste ca afluentr la
pir. Amutlu-Culac unit cu Chai-
Culac. Lungimea sa e de 8 kiI.
Cursul &Id este foarte repede.
Bay-Punar, vale, jud. Constanta,
Silistra-Nouà si Mangalia,
pe teritoriul com. rur. Cara-
Omer $i Cazil-Murad, din plasy
Mangada, i Bairam-Dede $i Haram-Chioi,
din pl. Silistra-Noua.
Este una din principalele brate
care formeaza valea Urluia. Se
deschide din poalele nordice ale
dealului Cara-Omer, sub numele
de Dere-Chioi ; se dirige spre
miaza-noapte, avind o directiune
generan de la S.-E. spre N.-V.;
ja apor numele de Ali-Bei-Chioi,
trecind prin satul Ali-Bei-Chioi,
In urma pe acela de Afighinea,
intrind in pl. Silistra-Noud., unde
trece prin satul Bairam-Dede, de
unde ja numele de Bas-Punar ;
strabate satul cu acelag nume ;
l'Ara din nod in pl. Mangalia si
se uneste cu ;ralea Borungea,
satul Becter, al com. Caía-
Murad. Are o lungime de 15
kil. Dealurile printre care ea
merge sunt Buiuc-Bair, Ali-
Bei-Chioi, Sari-Bair, Curu-Bair,
Ba,iram-Dede, Ciali-Perde, Mezarlic-Bair
si Cisme-Bair pe stinga;
Iuci-Ghiolgiu-Bair, Ali-Bei-
Chioi-Bair, Mezarlic, Chazil-Murad-Bair,
Mezarlic-Bar si Bos-Punar-Bair
pe dreapta. Ea are aya
numar prima-vara, dupa topirea
zapezilor si toamna dupa plor.
Prin ea merge drumul comunal
Becter-Bas -Pu nar -Bairam -Dede-
Ali-Bei-Chioi-Cara-Omer.
Bay-Punar, mica vale, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, com.
Gheringec, cat. Bas-Punar. Vine
din dealul Copucei, trece pe la
rasarit de satul Bas-Punar si se
deschide in lacul Mangalia.
Bay-Punar-Bair, deal, in jud.
Constanta, plasile Silistra-Noul
Mangalia, pe com. Hairam-
Chioi, cat. Bas-Punar, de la carr
sr-a luat i numele, si com. Cazil-
Merand, ca.t. Terziveli. Se desface
din dealul Mezarlic-Bair, a
vind o directiune generan. de la
S.-E. spre N.-V. printrevaile Bas-
Punar, Cazimerad-Ceair i Borungea.
Are 167 m. inaltime, dominind
satul si valea Bas-Punar.
E de natura stincoasa; acoperit
cu tufärisurr si finete.
Bay-Punar-Strti, deal insemnat,
in jud. Constanta, pl. Silistra-
Noua, pe teritoriul comunelor
rur. Para-Chioi, Dobromirul-din-
Vale,Caranlic. Se desface din culmea
Sari-Iol-Bair, din care face
parte de la vtrful numit Calaigi ;
se intinde spre rasarit, avind o
directiune generan. de la S.-V.
spre N.-E., brazdind partea centran'
a plasir, pe cea sudica a
com. Caranlic, cea nord-vestica
a com. Dobromirul, si pe cea
sud-estica a com. Para-Chioi; se
ridica la 187 m. cu virful Bazirgian
; domina valle Babuci-
Culac, Cuiugiuc-Culac si drumul
judetan Lipnita-Dobromir ; este
acoperit cu finete i livezr.
Baya, jud. Braila, numirea ce se
da de locuitorT satulur Filipesti.
Se zice, cä un turc numit Basa,
pe timpul raialer, tinea suhat
avea tiriA aci.
Bayeul, plath, in partea de S.-E.
a judetulur Dorohoiu. ST-a luat
numirea de la piriul Baseul.
Terenul pl. este marginit : la N.
cu pl. Prutul-d.-j., de care se desparte
prin hotarul mosiilor : Balinti,
Draguseni-Nichiteni, Avrameni,
Adasani si Liveni-Mitroponer,
din asta pl., despre mosiile
Tataräsani, Cordareni, Putureni,
Ichimeni, Ghereni si Mi-
tocul, din pl. Prutul-d.-j. ; la S.
cu jud. Botosani, de care se
desparte prin cursul Jijier,
pind de la varsarea Ibaneser in
ea, pe mosia Borzesti si pana
la hotarul mosier Plopeni-Jianul ;
apor prin hotarul mosier acesteia,
a Stiubeienilor, Vläsinestilor
Hanestilor, pana /a *tul Baseulur;
la Est cu Basarabia, de
care se desparte prin cursul
Prutulur, incepind de la varsarea
pirtulur Ghereni, dintre mosiile
Mitocul si Savenir - Mitropolier,
continuind pana la varsarea piriulur
din jos de satul Boldiso
rul; de acolo cu jud. Botosani,
de care se desparte prin hota
rul mosiilor Zahoreni si Baro
lea, pana la malul pirtulur Ba
seul ; la Vest cu plasa Cosula,
de care se desparte prin hota
rul mosier Borzesti din asta pl.,
despre mosia Tautesti din acea
plasa, incepind de la varsarea
Ibaneser in Jijia si apor hotarul
mosier Vorniceni din asta
plasa, despre mosia Vladeni din
acea plasa, iar de acolo inainte
cu plasa Prutul d.-s. de care se
desparte prin hotarul mosiilor
Cordareni iSipoteni din acea
plasa, de mosiile : Stiubeieni
Balinti din asta plasa.
Teritoriul plasir este de 61063
hect. 79 arir, din carr 655 hect.
94 arir sunt padure si 60407
hect. 85 arir cimp curat. Din
acestea, 87 5 hect. 76 arir sunt
proprietatea locuitorilor fostr
cal, improprietariti dupa legea
din 1864.
Dealurile se intind printre val
largr si manoase, ce sunt riurate
de Oraje. Ridicatura cea mare
este Geamanul de peste Baro
lea, pe a careia movill este pusa
piramida geodezica, corespunza
toare cu acele de pe Darabani
Ibanesti, necesara la ridicarea
planulur topografic.
Solul, in general, este de buna