Untitled - upload.wikimedia....

13As-CHIOI 248 B4-CHIOI
Tepe (Usturoios) cu virfurile Esil-Tepe
(54 ni.) si Sari-Tepe
(72 m.), la N.-E. ; Ghel-Tepe
034 m.) la miaza-noapte ; Pietrosul
la S.-E. ; Stamuni-Culac
(521 ni.) la N.-V. ; Consulul, cu
2 virfurI (de 329 si 315 m.),
Tatar-Bai (Dealul-TataruluI), Dautcea
(260 m), Iasi-Orman (276
in.), Echili-Orman, Ciz-Bair (D ealul-Fetil),
Canara-Ceair (Dealulcu
Piatra-Rosie), la apus ; dealurile
Bac-Ciaus , cu virful Sivri-Tepe
(236 m.), Parcea-Daa
(deal cu o bucatá de padure),
Curt-Bair (Dealul-LupuluI), Cheres-Bair
(deal de var), Sari-Misilic
(deal cu tufe rosil), Orta-
Burun (Nasul-Tovarasulul"), Sara
Masa-Lie (Dealul-Usturoios),
Mara (Dealul-Gäurosul), dealul
Pariti (Dealul-Paralelor), Sipilgean
(Dealul-Izvorulur-de-Viatä),
la Sud si Sud-Vest. Colinele
sunt acoperite Cu pasunl ; ele
sunt : Accadin (Cadina-Alba), Uzum-Cairac
(Colina-Lunga), Begen
(Colina-Gindaculul), Caraul
(Deal-de-Paza.), Tatar-Bair (Collna-Tatarulul),
situate to ate in partea
apusanä a comunei; movilele
sunt toate naturale, ele sunt :
Esil-Tepe (Movila-Verde), Sari-
Tepe, la N.-E. ; Ghel-Tepe, (Movila-
Goala), Camanli - Vraiste,
(Movila-cu-Prundis), Tausan-Tepe,
(Movila-Iepurelul), Sivri-Tepe,
(Movila-Ascutita), la S. si
V., Nalbant la N.
Munk si piraiele carI o udd
sunt destule, insa mar toate sunt
niste val, earl n'au apa de eh
primavara, la topirea zapeziI.
Taita o uda prin mijloc ; afluentiI
sal de pe stinga o udd la
N., lar cele de pe partea dreapta
uda comuna la S., asa avem:
vaile Sipilgean, Bas-Chioi, formata
din valea Musafir-Culac,
continuatie a vailor Ghiubelca
si Canara-Ceair, unita cu valea
Bae-Ceius, primeste pe dreapta
valea Jidini, care uda com. la apus
; valea Ormangi-Culac si
piriul Nalbant saa Telita la IAsdrit.
MaI avem apoI vaile Ciucurova
la S.-V. ; Armutli (Valea-Parulur)
la apus, vale Begen
(Valea-Gindacului), si Cineli (Decoratia-lur-Ali)
tot la apus ; Zibileanul
(Valea-Pomenii), la N.;
Domus-Culac (Izvorul-Porculul)
tot la apus ; Moldovanschicula
(Valea - Moldoveanului), Giambas-Coanlic
(Prisaca- Giambasulul),
Cantal-Cula (Valea-Vulturu-
Jul), Ai-Cula (Valea-Ursului), Cara-Gula
(Valea-Neagra), si Curu-
Giadina (Valea-Uscata), brazdeaza
partea apusana a comuneI,
ma' cu seama. coltul S.-V.;
malurile lor sunt inalte, altele
joase ca al plriuld Taita. Lacurl'
nu sunt in comuna.
Clima comuner este sanatoasa;
aerul viu si rece ; vinturile pi edominatoare
sunt cele de miaza-noapte
si miaza-zi ; ploI potrivite,
rare-off seceta ; boalele
ce bintue comuna sunt : gilm,
diaree, tuse ordinara si convulsiva,
une-orI anghind difterica.
Catunele carI o formeaza sunt :
1. Bas-Chioi, (Satul-Pasel), eaunul
de resedinta, asezat pe malul
sting al riulul Taita, si la
poalele orientale ale dealuluI Tatar-Bair,
in partea Asdriteand a
comune1; 2. Cineli in partea
apusana a comuneI, pe malul
drept al riulia Taita, si la poalele
estice ale dealultu Consulul.
Intinderea totald a comund
este de 4677 hect., din earl 627
hect. ale StatuluI, restul de 4050
hect. ale locuitorilor ; din aceste
50 hect. sunt ocupate de vetrele
celor cloud sate.
Populatia in intreaga comund
este toata bulgareasca, insa vorbesc
romineste cea mar mare
parte ; sunt 348 familif cu 1677
suflete, 6106 barbatl, 623 femeI;
279 copir in virsta de scoala,
141 WO', 138 fete ; 903 insuratT,
553 neinsuratI, 12 vachivi ;
372 contribuabilI. 1VIoravurile §i
obiceiurile ion se apropie de
cele ale noastre, numaI in imbracaminte
difera. de Romini ;
a.5a, in loc de ital./ sau pantalonI,
poarta ciaesin turcest, se
incing peste rnijloc cu brit' de
ling ; au ilice, zabune, cojoace,
imurluce (sumane) ; in cap
poarta' si vara si iarna caciull;
in picioare poarta opiner in general,
cizme si ghete rar. Ferneile
umbla cu picioarele goale
si vara si iarna, numal Dumineca
si sarbatoarea pun papucl
si pantoff; poarta fuste de lina,
bete cu ciucun, scurteim, ilice
; pe cap se imbrobodesc cu
tulpane, barise de diferite culorl,
dupa ce fac mal intiiu un
conciu, peste care pun un fes
turcesc, mic si rotat si peste
acesta se acopera.; de fesun atirnä
nisce baerI cu parale turcestI
ce sunt legate sub barbie
; la git poarta salbe de leftI
si mahmudele.
Este o scoalä in catunul de
resedinta, Bas-Chioi, fundata in
1880 de obstia locuitorilor, cu
10 hect. pdmint, 2 invdtatori,
90 elevi inscrisr, in 1893-94,
70 baeti, 20 fete.
Este o biserica cu hramul
Adonnirea -Malcir -Domnultu ; a
fost facuta in anul 1844 de
obstia locuitorilor ; are 7 hect.
pe care le inchiriaza Cu 70 leI,
si Iv hect., pe care le cultiva
preotul pentru sine; bis. e desenTita
de 1 preot si 1 cintaret;
slujba o fac in limba bulgara.
Pamintul este in general argilos,
pupil calcaros si arinos
dealurile sunt mal toate pietroase
si acoperite cu padurI.
Din cele 4677 hect, ale comuner,
3760 hect. sunt locurI arabile,
292 hect. padure, 61 hect. flnete,
291 hect. izlaz, 273 hect.