Untitled - upload.wikimedia....

BASCOVUL
pl. Pitesti, India popa pe drumul
vechiti al posta de la Pitesti la
Cele-l'alte poste
creí: Topologul, Cocorul si Rimnicul.
Posta Bascovul avea (1850)
un numär de 36 eal.
Bascovulsau Bascovele (Schitul-),
cu hramul Intrarea-in-Biseria,
intemeiat de erban-Vodá-Cantacuzino,
in jud. si plasa
Arges, com. rur. Bascovele, in satul
Bascovul ; este schit de maici;
avea mat nainte 20 de cálugárite;
astral este redus la bisericd de
mir, i pentru intretinerea serviciuluI
divin, este tnscris, in
budgetul MinisteruluI Cultelor,
o sumä. de 1070 Id; are dor
preotr, un cintáret i un paracliser.
Bascovul-Fle§ti, com. rur., pe
apa Bascovul, 1a 15 kil. de Pitesti,
jud. Arges, pl. Pitesti ; se
compune din lo sate si cdtune,
anume: BrAileni-Animoasa, Florea,
Glimbocul-Flesti, Mica, PMsesti,
Roaresti, Soresti, Stejaretul,
Uiasca i Valea-Ursultd,
avind peste tot 480 case, cu
270 fin,. si 1685 sufl. In com.
sunt: 2 biserid, una in Gura-BascovuluI
si alta in Fleti, deservite
de doT preott, dot cintdrett sí
un paracliser ; o scoalá primará
ruralä. ; io circiume. Budgetul
comuneI pe anul 1882-83 a
fost de 2475 1. 96 b, la venitul-1
si de 1774 1. la cheltuell.
Dupä o recentä publicatie oficialá,
aceastá comuna numárá
255 contrib. si are un budget
de 3978 leI la ven. si de 3361
leI la chelt.
Numärul vitelor in anul 1887
era de 2754 capete vite marr :
2712 bot i vacT, 42 cal i 305
vite märunte: 60 oT, 35 capre
210 rimátorT.
Basta, deal, in jud. Falda, in
247
partea de E. a com. Ivunesti,
pl. Prutul.
Bastachi (Iazul-luI-), ias, se
afld la marginea de E. a satuluI
Moara-Grecilor, com. Munteni-d.-s.,
pl. Crasna, jud. Vasluiu
; numit ast-fel dupá numele
proprietaruluI. Este bogat in
peste i stuh; are si o moará
de apl pe el.
Ba§-Culac,vale, numele sub care
valea Tortoman II se deschide
din dealul Paspala-Bair, pe teritoriul
comuna Carol, cdtunul
Dorobantul , plasa Constanta,
jud. Constanta ; in partea vesticd
a pläsit, si cea apusanà a
comund ; se aflä intre dealurile
Biuiuc-Bair si Bilarlar si este
dominan.' de movilele Paspala-
Iuiuc si Biuiuc-Iuc pe dreapta,
Dere-Chioi pe stinga ; prin ea
merge un drum comunal, Dorobantul-Dere-Chioi.
Ba§-Chioi, com. rur. din judetul
Tulcea, pl. Babadag, asezatä in
partea centralä a judetulut, la
29 kil. spre S.-V. de orasul
Tulcea, resedinta judetuluT,
in partea apusand a pläiï, la
20 kil. spre N.-V. de orasul
Babadag, resedinta
Nutnele sdu turcesc vine de
la bas = boer i chioi = sat;
la inceput a fost Pasa-Chioi
prin corectiune a devenit Bas-
Chioi.
Hotarul amánuntit al com.
este urmlítorul: Pleend din virful
dealuluIConsulul, se dirige intr'
o directie generará spre miazázi,
coboará dealul Consulul, páseste
peste deaIul Dautcea, pentru
a ala. valea Musafir-Culac,
trece peste muchia dealuluI Iasi-
Orman, taie valea Bac - Ceius,
pentru a urca dealul Bac-Ceius,
si virful Sivri-Tepe; se indreaptä,
spre S. E., tai e Valea-Jidiner, urca
113A-CHTOI
Dealul-Jidinel, in Virful Cu acelasT
nume; de aci o ja spre rásárit oprindu-se
inteun vid al dealulur
Tasli-Bair; de unde se indreapta
spre N.-E., pe la poalele dealuluI
Tas1T-Bair i Uzum-Bair,
pana dd in drumul comunal Armutli-Ciucurova,
pe care 11 urmeaza
putin, pánA la poalele
dealuluI PIetrosul, de unde se
indreaptä spre miazd-noapte si
da in valea
satul Bas-Chioi; de aci o ia
spre N.-E., taie valea Ormangi
Cula, pe la poalele dealulut Ghel
Tepe, taie valea piriulur Telita,
la confluenta cu valea Alceac
Punar si urcá dealul Sari Tepe,
in virful Esil-Tepe ; de aci se
indreaptá spre N., pe muchia
dealulut Sari-Tepe, 0111 in virful
cu acela5I nume, de unde o
ia spre apus, taie valea Alceac-
Punar, pirful Taita, urca' si coboard
dealul Ghel-Tepe, urcil
dealul Stamuni-Culac, din virful
cäruia se indreaptá spre apus
sau mal' bine zis spre S.-V.,
taie plriul Taita, la confluenta
luI cu pirful Accadin, urca dealul
Consulul i ajungem de unde
am plecat. Forma teritoriulut
este in general aceea a unuI pdtrat
sinuat; lungimea perimetrulut
de 47 kil. ; iar intinderea
totalä a interiorulut este de 4677
hectare.
Com. se invecineste la miazànoapte
cu com. Nalbant; laN.-V.
cu com. Ali-bei-Chioi ; la apus
Cu cdtunul Dautcea (a comuna'
Orta-Chioi) si Cu comuna Atmagea
; la miazá-zi cu comuna
Ciucurova i cdtunul Slava Cer
chezeasa. (al comund (Slava
Ruseascá) ; la rasärit cc comu
na Armutli si Cu cdtunul Ha
gilar (al comund Congaz).
Dealurile carI o brázdeazá
sunt numeroase, unele de pia
trd, altele acoperite Cu pádtte
si vil; mal insemnate sunt : Sari-