Untitled - upload.wikimedia....

ACHEWLUI 4 AC-PUNAR
In Bulgaria; prin satul Achangi
din Bulgaria si dupa un drum
de 8 kil. se deschide in mare,
brazdind ast-fel partea sud-estica
a plaser si pe cea sudica a comuner;
este larga mult si acoperita
Cu pasune si finete.
Achesuldf mic afluent
al piriulur Neagra-Brostenilor,
jud. Suceava.
Achesului (Virful-), munte, in
com. Brosteni, jud. Suceava.
Achim (Valea-lul-), vale, in c.
Vispesti, c. Valeanca, jud. Buzan',
incepe din coastele muntelur
Istritasi, se scurge in valea Naianca.
Acic-Suat, deal, in pl. Istrulur,
pe teritoriul com. Casap-Chioi,
jud. Tulcea. El este mar mult
o prelungire sud-estica a dealulur
Cara-Bunm, incepind desfacerea
de la virful Movila-lur-
Tincu ; brazdeaza Nord-Estul
plaser si al comuner, se intinde
pe lingl balta Zmeica, lasind
spre rasarit prelungirea numita
Dealul-Cale; poalele sale se termina
pe nesimtite pe malurile
pfriutur Casap-Chioi, carr sunt ripoase,
si pe ale baltilor Zmeica
si Sinoe; are ca ináltimr un vid
de 65 metri, altul de 45, altul
de 33 metri, altul de 29 metri,
toate puncte trigonometrice de
observatie de rangul al 3-lea
este taiat de un drum comunal ce
pleacä din Casap-Chioi sí merge
la niste diste (pescarir) pe marginea
bálter Zmeica; este acoperit
numar cu finete i izlazurr
i putine araturr.
Acic-Tepe, deal, in pl. Isaccea,
jud. Tulcea, pe teritoriul comuner
urbane Isaccea, situat in
partea despre N. a O.' ser i cea
apusana a comuner; el este punc-
tul culminant al dealulur Muntele-lur-Hasan,
caer are o ináltime
de 201 metri, si domina
asupra piriulur Acic-Tepe si asupra
orasulur Isaccea. Partea
sa superioara este stincoasa,
lar coastele i poalele sale sunt
acoperite cu padurr de stejarT ;
el este punct trigonometric de
observatie rangul al 3-lea; pe
la poalele lur curge pir. Acic-
Tepe.
Acic-Tepe, in pl. Isaccea,
judetul Tulcea, pe teritoriul
comuner urbane Isaccea ;
izvoreste din padurile Taita din
poalele dealulur Cocosulur, curge
pe lingA dinsul si pe la poaleIe
dealulur Muntele-lur-Hasan
Acic-Tepe, se tndreapta spre soare-rasare,
avind o directiune de la
V. la E.; curge mar india prin
padurr intinse i apor pe cimpie
dupa un curs de io kil.,
merge de se varsa in balta Capaella,
formind si o mica mlastina
la värsarea sa. El primeste
ca afluent, pe dr. Valea-Capacha.
Este taiat de dru murile
comunale Isaccea-Manastirea-
Cocos -Tiganca-Taita si de
soseaua nationala Tulcea- Isaccea-Mácin,
filtre ki/. 31 si 32.
Acidava, staflune romana, jud.
Romanatr, la soseaua veche, care
mergea de la Romula in susul
Oltulur, pana la Sarmisegetuza,
si de aci la Apulum.
Tabla lur Peutinger o indica
a5a:Acidava XXIV millia passuum,
departe de Romula la N.
Se aseaza de unir (Goos) cam
In fata Slatiner la Ganeasa sati la
Gradiste. D. Grig. Tocilescu insa
o aseaza cu siguranta la Ienusesti,
unde a constatat ruine
insemnate de castel roman si
caramizr cu inscriptir romane.
Miillenhorf foarte corect a observat
identitatea originara a
daciculur dava cu tracicul dama,
care se reduce la damas[sskr],
dam [in veda] = casa, zend: dema,
locuintd, greceste : adiLoç=-edificiu,
86.)p.x casa; latinesce:
domus. Prin scaderea lur a din
dava in e ajungem la deva
[ipa], care Sirk a dat nastere
lur Sepa, Cu semnificatie in limba
tracia de orar. De partea
I-ia a cuvintulur Acidava nu
se poate zice nimic sigur; de
si se cugeta la sanscritul accha
atuncr Acidava ar fi egal
Cu Bärenloch=locuinta ursulur
[Tocil. eDacia a R.» 241]. Drumul
roman ce trecea prin Acidava
este constatat prin urmele
vizibile ce ne-ad ramas i care
se continua spre Ponte-Aluti
mar departe in sus pana in Transilvania.
Acigosul, munte, in c. Brosteni,
jud. Suceava.
Acmonia, cetate daca, mentionata
de Ptolemeu ; unir o aseazä
gresit la Tumu-Severip, corespunde
municipiulur i mar tirziO,
colonier Drubeta.
Ac-Punar, sat, in pl. Macin, jud.
Tulcea, cat. comuner arjelarr,
situat in parteasud-estica a plaser
si In cea nordica a comuner, pe
ambele malurr ale piriulur Ac-
Punar-Dere, de unde si-a luat
numele ce insemneaza «tintina
curata», si la poalele dealulur
Amzalii. Locuitorir se ocupa, cu
agricult. i cu cresterea vitelor.
Are o populatie de 256 loc.,
din carT 186 sunt ortodoxr
70 mahometanT. In sat este o
geamie, nu este Inca biserica
romineasca, niel scoala. In acest
catun se gasesc 61 cal, 37 epe,
3 armásarr, 142 bol', 141 vacT,
2 talar, 1024 or, 32 berbecr,
51 capre, 8 tapr, 19 porcr
14 scroafe 894).