Untitled - upload.wikimedia....

BARAICTARUL-BIANCA
ce ese pe proprietatea Visina,
merge pe la Vadul-StanchiI, prin
Corbi-Mari si da in Neajlov, pe
aceasta din urm5. proprietate.
Baraictarul-Bianca, in judetul
Prahova, proprietate a Eforiel
spitalelor civile din Bucuresti,
fosa pendinte de mändstirea
Brebul, com. Draganesti, plasa
Cimpul, in intindere de 1.352
hect., toate arabile si fineatá ; arendata
pe periodul 1888-93
Cu 20.768 leI anual.
Baraictarul-Brebul, sat, in jud.
Prahova; face parte din comuna
rurala Draganesti, pl. Cimpul.
Aci este o biserica claditä in anul
1852, de un calugar, pe cind
mo5ia apartinea de manastirea
Brebul.
Baranca, loc izolat, in jud. Dorohoia,
intre riul Prut si padurea
Hudesti, pl. Prutul-d.-s.
Ala se aflá niste cosere ale
proprietata mosieI si un pichet
pe frontiera.
Baranca, movileY, in judetul Romanati.
Baranca, pti'clure, in jud. Dorohola,
pe mosia Zamostia, com.
cu asemenea numire, pl. Berhometele
; se intinde din hotarul
Bucovina pana aproape de sat,
pe o suprafata de 1030 hect.,
si este situatá ata pe deal cit
si pe sesul Siretula; cu
multe esente de lemn, intre carT
domina stejarul.
Baranca, pida, in jud. Dorohoiu,
ja nastere din izvoarele:
Cojocasul si Rdutul, de pe mosia
Zamostia, comune cu asemenea
numire, pl. Berhometele, si dupd
ce primeste in cursul s'AA piraele
umaria, Stejeritul, Trifan,
Sorohanenilor si Putrida, se
240 BARATI
varsa in riul Siret, ce trece prin
marginea comuneT.
Baranca, tes, in jud. Dorohoiti ;
se intinde intre piriul si padurea
Baranca, de pe teritoriul
comuna' Zamostia, pl. Berhometele.
Baranea-Hertei, sat, in judetul
Dorohoiti, pe mosia Herta, comuna
Movila, pl. Herta, cu 6o
fam. 300 sufi. Asezarile satenilor
sunt parte bune cu livezT.
SateniT nu sunt improprietaritl.
Mosia are 524 hect. 14
un- cimp si 57 hect. 28 ar.
dure mica.
Piriul ce curge pe mosie este
Pietrisul.
Piatrà de zidarie se stringe
numaT pentru trebuintele locale.
Hotarele mosieT sunt : Tirnauca,
Herta si Pilipauti.
Baranga, canal, in insula Balta,
j'ud. Ialomita, plasa Borcea, pe
teritoriul comuna Cocargea.
Baranul, vale, jud. Vlasca, ce
iT zice si Crevedia ; vine din Pietresti
si mo5ia Vadul-Stanchir.
Baratca, loc zl-,olat, in comuna
Birgdoani, pl. de Sus-Mijlocul,
jud. Neamtu, situatd pe partea
dreapta a soseld Piatra-Bozieni,
intre 23-24 kil. Sunt aci vre-o
3 case numaT, clrora locuitoriT
le zic curte, cu toata aparenta
ce au de a fi mal mult niste
hambare pentru pastratul grinelor.
Baratea, ce izvoreste din
podisele despre sudul satulw Birgaoani,
com. girgdoani, pl. de
Sus-Mijlocul, jud. Neamtu, curge
In directiune sudica, traversind
soseaua judetiana. Piatra-Bozieni,
intre al 22-23 kil., si se varsa
pe partea stingá si in capatul
despre rasdrit al iazulul Bala.
neti.
Baratul, pildure, supusa regimuluT
silvic, pe mosia Muntele-
Baratul comuna Leresti, plaiul
Dimbovita, jud. Muscel, in intindere
aproximativa de 500
hect., cu un masiv des compus
din fagT, plopT si mesteacanT
spre virf putia moliftI. Este situata
in regiune muntoasa, cu
pante repezT, din carT se scurg
piraie. Se invecineste la Nord
cu Vdcarea, la Sud cu Bojorita,
la Est cu Riul-TirguluT si la V.
cu Boldul.
Baratii, sat, pl. Bistrita-d.-j., jud.
Bacáti, al com. Osebiti-Márgineni,
asezat aproape de Bacall
IsT trage numele probabil de la
cuvintul barat, denumire ce se
da superioruluT manastireT catolice
din Bacn, provenind san'
de la borat.frate pe ungureste,
sati de la Beratul turcesc ce
se acorda preotilor catolicI asezatT
in tarile noastre, care aveail
proprietatT nu departe in
tirgusorul Trebes. Aceste proprietatI
aU trecut in stdpinirea
bisericiT catolice din IasT.
V. Episcop. Melchisedec, «Papismul
si biserica Ortodoxa in
regatul RominieT», p. 28). In acest
catun se afla o biserica catolicä
foarte vechie, care este
deservitá de un preot din Baají.
Numärul capilor de familie
este de 90 si a sufletelor de
350. Sunt 2 circiumi. Animale
se &ese: 5 car, 152 vite cornute
si 44 porcI.
Barati, deal, pl. Bistrita-d.-j., jud.
Bacda, com Osebiti-Margineni.
Barati, plasa Bistrita-d.-j.,
jud. Bacati, com. Osebiti-Margineni,
de 234 ala. Despre aceasta
mosi e, Th. Codrescu («Bu.