Untitled - upload.wikimedia....

BANITA 237 BANUL
Buzaii continuatie din muntele
Gilma. Se zice, ea aci ar fi fost
ingropatä o mare colmara, dar
nu se stie cine a gasit-o.
Banita, tezermic, in jud.
intre piriul Girluta i Tezerul
Gira - Mare din comuna BertestiT-d.-s.
Banita, numire, datä unel pArVf,
ca de 40 hect, din padurea statuld
Gavanesti-Cotul-Ciorii, de
pe mosia Gavanesti-Priviti, jud.
Buzar'.
Banitä (Movila-luï-),movild, in
com. Padina, jud. Buzail, numita
ast-fel dupa un mocan, Nitá Banitä,
ce-sl avea tirla aci.
Baniul, cdtun, al comunei Calaparul
d.-s., in judetul Gorj, in
partea despre N.-E. a comuneT
si la o departare cam de 5 kil.,
este situat in Valea-Racilor
are o suprafata de 65 hect., din
care 4 hect. padure si 36 hect.
cultura., fìnete i pasune, proprietate
a D-lor C. Saidac si
I. Scafes ; 18 hect. cultura, cu
2 hect. vie si 5 hect. prunT sunt
ale locuitorilor.
Are o populatie de 14 famicu
56 suflete, din carT 12 contribuabilr,
ocupindu-se cu munca
ctmpulur i cresterea vitelor.
LocuitoriT posea, 4 plugurT, 7
care cu boT, 6 stupi, 39 vite
marr cornute, 2 cal, 59 01 si 9
rimatorT.
Pe marginea despre V. a acestui
catun curge piriul Jil -
tul-Mic.
atunul e traversat de soseaua
comunall, ce vine despre
N. si care 11 leagá in acea parte
cu cat. Baniul al comunei Raci;
la S.-V. 11 leaga cu comuna sa
Calaparul.
In acest catun sunt 2 puOrf
§i I linda..
Baniul, clitun al comuneT Raci,
din pl. Jiul, jud. Gorj, situat in
partea despre S. si la 2 kil. departe
de comuna.. Numirea, se
zice, ir vine de la un vechiu
Ban, ce ar fi locuit in acea localitate.
Este situat in VaIea-Racilor
si are o suprafata de 25
hect., din carT, 4 hect. padure,
7 hect. loc de cultura, finete
pa.5une, proprietate a d-lui Leoveanu
; 12 hect. arabile si 2
hect. prunT sunt ale locuitorilor.
Are o populatie de 30 fam.
cu 200 sufl., din carr 25 contribuabilT.
LocuitoriT poseda 4
plugurT, 6 care cu boT, 2 stupT,
28 vite mari cornute, 4 caf, 38
of i 27 riml.tori.
CAtunul e strabatut de soseaua
comunala, ce vine despre
N. din com. Raci si se indreaptä
spre S., legindu-I cu cat. Baniuld.-j.,
ce apartine comuneT
Calapdrul-d.-s.
Pe marginea despre V. a acestui
catun curge ptrlul Jiltul-
Mic, pe care se gaseste un fäcau
Cu I alergator.
In catun se afla i biserica,
facuta de locui torT, la anul 1820;
Cu un preot si 2 cintaretT.
In catun se mal gaseste 2
puturT i i fintina.
Banov, atun, pendinte de comuna
Catunul, plasa Neajlovul,
jud. Vlasca. I s'a dat numele
dupa proprietarul moiei, Poicovnicul
Banov, care din ostirea
ruseasca a trecut in serviciul
ostirif rominestf, sub administratia
generalulur Kisselelf.
Banoviceni, mahala, in partea
de rasarit a orasuluT T.-Severin,
formatä din locuitoriT satuluT Banovita,
stramutatT in Severin.
Banovita, fost sat, in pl. Ocolul-d.-s.,
jud. Mehedinti, asta-zr
desfiintat. Nu exista de cit biserica
de zid, la care merg locuitoriT
din satele Dudasi si Banoviceni
din Severin, fiind in
apropiere de dinsa, i ca fosti
locuitorr al satulur Banovita. Adi
se pretinde a fi fost locuinta
Banilor Severinului. Se pretinde
iardsT, ea Banoveti sau Banoviteni
nu puteau sa fie de cit
oamenii de incredere aT Banilor,
cariara le a fost daruita mosia ;
ei au luat numele de Banoveti,
adica oamenT aT Banilor.
Banta§a, vezI Ghida, a'eal, in jud.
Roman.
Banul, vezT Cacarazeni, sat, in
jud. Iasi.
Banul, insula, in Dunare, Cu 36
hect. padure; depinde de com.
Celeiul, jud. Romanati.
Banul, loc de izvoare, pl. Tro
tusul, jud. Bacau, pe teritoriul
comuneT Manastirea-Casinul, de
unde 4r are obirsia pîrîiau1 Calasaul-Mic.
Banul, loc izolat pe Berheciu,
jud. Tecuciu, in raionul comu
nei Gohorul, unde a fost iazul
moara numite a Banulut
Banul, mtindstire de calugarT,
orasul Buzau, jud. Buzk'u, fon
data in 1571, de vornicul An.
dronic, care a inzestrat-o cu mal
multe mosiT. In anul 1722, jupineasa
Adriana, vaduva vorniculuT
erban Cantacuzino, o
rezidi, insa mal 'nainte de a o
termina, se remaritä cu marele
postelnic loan Stamos, care, pen
tru cauza fanariotica, in frontispiciul
ce-1 pune bisericer, da
uitarei pe primul fondator si In
intelegere cu Nicolae Mavro
cordat, Domnul tasa, printr'un
hrisov din 1722, o inchina ma