Untitled - upload.wikimedia....

BALTA-OLTUL-DE-JOS 231 BALTA-OLTUL-DE-JOS
prin gira Celeiul, care se termina
la Izlaz.
Insule, maI principale sunt,
incepind din spre Dolj: Domnita
Balap, Papadia-Mare, Papa.dia-
Mica, Ibra, Potelul, Dragovei,
Ciulnita, Chichinetele, Corabia,
Prundul-lut-Ahmed, Barda-PlopiI,
CalnovAtul, Renca, Izlaz, Chichinetele,
etc.
Terenul quaternar constitue
solul intreger plasI. La Corabia
are o grosime de ro im i materialul
scos din 4 cariere serva
la intretinerea $oselelor din
apropie' e. Terenurile quaternare
se continua prin Vadastra, Vadastrita,
Obir$ia, Bucini$ul, Amara$ti,
etc. Se mat disting cimpille
intinse de nisip, cu dealun
i coline, formate din nisipul
adus de Jiu $i transportat
de vintun pana. la Celariul, Soreni
$i Grojdibodul.
Clima e placutA, aerul sanatos,
iar vinturile acelea$I ca ale
intreger partt dunarene din tara.
Plasa Balta-Oltul-d.-j. e formata
din 40 de comune rurale
anume: Amá-
Apele-ViI, Brastavdtul,
Bucini$ul, Celariul, Celeiul,
Cilieni , Crusovul , Dabuleni ,
Dobre$ti, Gircovul, Ghizdave$ti,
Giuvara$ti, Gradinile, Grojdibodul,
Gura-PadineI, Hotarul, Ianca,
Izliceni, Izlazul, Jieni (Colul),
Marotinul-d.-j., Marotinuld.-s.,
Moldoveni, Obirsia, Orlea,
Poetul, Potlogeni, Rotunda,
Rusane$ti-d.-j., Seli$tioara, Joreni,
Studina, Tia-mare, Urzica,
Vadastra, Vadástrita, Vi$ina $i
Zvorsca, avind ca resedintá a su bprefecturet
COM. urb. Corabia,
port la Dunare $i statiune de
cale feratd.
Are o populatie de 62,505
loc., ceea ce vine cite 51/2 pngde
fie-care loc. Din ace$tia sunt
31,908 barbatI $i 30,597 femer ;
dupa religiune sunt 62,502 or-
todoxr i 3 catolici ; dupa nationalitate
61,459 RominT, 25
GrecT, r2 Bulgari, 5 SirbI, 2
GermanI, i Austro-Ungar si
Turc ; are 12,000 famila si 11,639
de contribuabilI. In 1888 au fost
3191 nAscuti (1545 barb. $i 1646
fem.), 3239 mortr (2080 barb.
1159 fem.) $i 1332 de asatoritY.
Case de locuit sunt 1757
bordee in pAmint sunt 11,148;
sunt 297 circiumI si alte stabilimente
comerciale, 282 cazane de
fácut racha', 6 mor' cu aburI,
2 cu cal $i 69 pe apl.
Biserice$te se administreaza
de protoiereul din Caracal. Are
55 bisericI Cu 77 preotI,
cintaretT $i 16 paracliseri. Are
37 de $coale : 25 de baetI, 2
de fete si ro mixte, Cu 44
inváltatorI, unde au urmat 1255
elevi (r 158 baetI $i 97 fete) ;
iar in Corabia se afla o $coala
urbana de fete Cu 2 institutoare.
Mara de juriile comunale,
carI judeca pricinI mal mici, este
in aceasta. plaza $i o judecatorie
de ocol la Corabia, pendinte de
tribunalul din Caracal. Mal inainte
de a se contopi cele douá
plA$I, era o judecatorie la Izlaz
alta la 01911-$ia.
In Corabia se afla i spitalul
de plasa, cu un medic, un subchirurg
si 4 infirmieri, Cu ro
paturi ; aci e re$edinta medicuha
de ocol $i a une moa$e ;
are si o farmacie.
Este un singur biurou telegrafo-po$tal,
la Corabia, afara
de ale cailor ferate, de unde se
expediaza posta rurald, de 3 ori
pe saptaming ; in comunele rurale,
primara impart corespondenta
dupa destinatie.
In aceastA plasa sunt 51 de
proprietari marI $1 14,840 proprietari
miel.
In ceea ce prive$te calitatea
pamintuluI, avem : 94131 hect.
pAmint arabil ; 10781 hect. izlaz
de pa$une; 3916 hect. livezt de
fin ; 267 hect. livezt de prunr;
200 hect. grAdinarir ; 5563 hect.
CU Vir ; 4041 hect. padurr, $i
43 hele$tae $i baltI pe o suprafata
de 5367 hect.
Vite maff sunt : 7496 cal; 8069
epe, 400 armasarI, 15843 bol,
14.859 vacr, 288 taurI, 1586 bivoll,
1624 bivolite, 50 catirI,
164 asinI, 97.561 or, 251 capre,
33.913 rimatort.
Cu comerciul se ocupa numai
strainif in special cu ro
merciul de cereale, Greca stabi-
V in Corabia i Caracal. La
Corabia se desface multimea
productelor. Foarte putine comune
de apus transporta cerealele
$i la Bechet, de unde
sunt pornite la Braila si Galati.
BilciurI la: DAbuleni, Izbiceni,
Cru$ovul, Studina, etc,
Plasa e strabatuta de la N.
la S. de o cale ferata $i de o
$osea. Linia ferata se termina
la debarcaderul portuluI Corabia
$i are 2 statiunt: Corabia
Vi$ina ; intra in aceasta plasd
de la com. Studina si are 26
kilom.
O osea, venind din Bechet,
trece prin Dabuleni, se continua
prin toate satele de Unza
balta Potelul, trece prin Corabia
i Izlaz $i duce la T.-Magurele
; alta pleaca din Izlaz $i
sue prin comunele de pe linga
Olt pana la Stoenesti.
Afara de aceste sosele $i de
aceea, care trece prin Rede, Dobrotesti
$i merge la Bechet, o
multime de alte drumurI naturale
inlesnesc transporturile.
Dunarea, hotarul de S. al
fiind $i al tara, este pAzit
de doro bantt, In urmdtoarele pichete
de granita. : Blana, Silvestrul,
Amara$ti, Broasca, Mircioica,
Despartirea, Culmita, Gradi$tea,
Dragovei, Orlea, Celeiul,