Untitled - upload.wikimedia....

BALTA-NEAGRA 230 BALTA-OLTUL-DE-JOS
129 loc., Romint, earl se ocupe.
cu agricultura $i cre$terea vitelor.
Tot terenul apartine loc.
Vite marl sunt 98 $i vite
mict 114.
Comerciul se face de i eirciumar.
Balta-Neagrä, baltil, In judetul
Ilfov, plasa Mosti$tea, 11'10 satul
cu acelaRT nume.
Balta-Neagrä, plidure, a statulur,
in intindere de 75 hect., pendinte
de com. Mic$une$ti-Greci,
pl. Mostistea, jud. Ilfov.
Balta-Neagrfi, farina', pe sesul
sting al Siretulur, in com. Dolhasca,
judetul Suceava, despre
care se spune, ca mar nainte
forma o mla$tinä mare, in care
s'ar fi inecat atitia Turci, in eft
locul a crescut, s'a scurs si a
devenit cultivabil.
Balta-NiculuT, baltd, In jud. Falciu,
pe $esul dintre Prutet $i
Prut, la Girla-Vladicai, linga satul
Broscosesti, com. Stanile$ti,
plasa Prutul.
Balta-Nouä, lac, pe mo$ia Cosme$ti,
com. Soldäne$ti, jud. Suceava,
In suprafata de 75 pralim.
Balta-Nouä, lac, in suprafata de
4 prajim, pe $esul Siretultn, in
com. Stolniceni-Prajescu, jud.
Suceava.
Balta-Noua, mlaftind, acoperita
de stuf $i rogoz, In com. Lespezile,
jud. Suceava.
Balta-Nou'a, mofie nelocuitd, in
jud. Roman, plasa Siretul-d.-j.,
com. Cirligi.
Balta-Oarbei, baltd, In pl. Motrul-d.-j.,
jud. Mehedinti; tine de
teritoriul com. rur. Strehaia.
Balta-Odfie, &ilia-, in jud. Dorohoiu,
la V. de satul Mileanca,
plasa Ba$eul, formata de piriul
Goleanca.
Balta -Oltul - de -Jos , plasel, in
partea de S. a jud. Romanati;
se nume$te ast-fel, pentru cd e
formata din desfiintatele :
Balta si Oltul-d.-j. Vechia plasA
Balta, se numise a$a, de la multele
baltr ce coprindea, intre care
maT mare e Potelul; avea resedinta
subprefecturer la Obirsia.
Plasa Oltu-d.-j., era a$a numitA,
pentru cä era situatá ling-d cursul
cel mar de jos al Oltulut,
in jud. Romanati avea subprefectura
la Izlaz.
Din jud. Romanati, ce are
forma until paralelogram, linpartit
in trei pld$T, prin 2 linir
paralele la bazA (DunArea), pl.
Balta-Oltul-d.-j. ocupd portiunea
de ling-a Dunare in partea de
jos a Oltulut.
Aceasta plasa are la rasArit
un hotar natural, riul Oltul,
care o desparte de jud. Teleorman
; in partea S. e despArtitA
de Bulgaria, prin fi. DunArea ;
la V. se invecineste cu pl. Jiuld.-j.
(Dolj) ; la N. cu pl. Ocolul
(Romanati), avind In aceste din
urna. 2 part' hotare artificiale
determinate prin impartirea administrativa
a comunelor.
Aproape de gara Vladila se
tae al 44° grad de latitudine boreala,
cu al 22 grad de longit.
orientala. Plasa Balta-Oltu-d.-j.
este cea mar mare din jud. Romanati,
mar mare chiar de cit
cele 2 luate impreura. Are o
latime de 22 kil. socotitá pe
unja ferata si o lungime de aproape
54 kil. socotita pe soseaua
ce merge din DabulenT
para. la Izlaz, prin satele de pe
marginea Dundrir.
Suprafata sa este de 170,849
hect., din 333,660 cit are intreg
judetul, i face parte din regiunea
sesuluI. Inclinarea terenulur,
spre Durare, e mar mica
ca in regiunea 'dealurilor, abla
este superioarA unur metru pe"
kil.; a$a Caracal e departe de
Corabia de 42 kil, si diferenta
de nivel s'a constatat a fi numar
de 52 55 m., ast-fel s'a
determinat, cu toatA exactitatea
posibild, cá inclinarea generala
a solulur in aceasta regiune nu
este mar mare de V".03 pe kil.
Ca altitudine observant, ca cele
mar inalte puncte nu ating cifra'
140 m. d'asupra nivelulta mariT,
dar nict nu se scoboara mar jos
de 20 m. Gura Oltulur are 19
m. d'asupra nivelultn mdrit, Izlaz
57, Selistioara 53 m., Corabia
83 m., Ascutita-cu-Colt de
la Grojdibodul 6o m., Maguracu-Vitä
de la AmArAsti 125 m.
Magura-Pancir de la Marotinulde-jos
138 m.
Teritoriul acestet pla..$1 se póte
imparti natural in 3 regiurn: a
Durarir, a Oltulur, si coltul dunelor
sau al nisipurilor, la N.-V.'
cu o fasie de sate in mijloc;
Dealurile sunt rarr si micT, in
citsesul doming. In toata plasa
cu micr ondulatiunT de teren.
Magurele $1 movilele sunt numeroase
i star' in$irate paralel
si de-alungul tarmulur septentrional
al Dunarel, In grupe de
3, 4, 5, pana la 16. Ele ail servit
fie ca puncte de observatie,
fie ca morminte oamenilor de -
demult sail din epoca romana,
cam ele apartin tutulor popoa-,
relor, care aü locuit pe pamintul
DacieT, incepind chiar din
epoca de piatrA.
In plasa Balta-Oltul-d.-j. sunt
bAltile Glodul si Vultoarea la S.
de Da.buleni, imensa balta Potelul,
care e inconjurata. de 7 comune,
$i care, pe o insula din
mijloc, mar are o balta, PlomIni.
Potelul comunica cu Durarea