Untitled - upload.wikimedia....

BALTA-BÄDALANULUI
Balta-Bädälanulul, mofie a statului,
foasta pendinte de Mitropolla
Moldova, aflatoare litiga
Galati, in partea sud-estica, si
apartinind comuneT Sivita, pl.
Prutul, jud. Covurluiti. Aceastä
mosie are baltd de pescuire si
pamtnt cultivabil. E arendata
cu 52000 lei pe an.
Balta-Biserice, ,ces in judetui
Falciu, in partea de S.-E. a comuna
Rasesti, pl. Podoleni. In
vechime se aflau alci cite-va case
si o biserica, carT formail un
raic satisor numit Rasesti.
Urmele bisericei se constata
prin locul cimitiruluT, unde se
vad si asta-zt mormintele si pietrele
de pe ele.
Balta-Bratesul, ?no fie a statultu,
foasta pendinte de Mitropolia
Moldovei, in com. Sivita, plasa
Prutul, jud. Covurluiu, formatä.
din 1500 hect. bala cu peste
si stuf, 3375 hect. arabile si
314'2 hectare padure; arenda:
96000 le' pe an.
Balta-Cailor, baltd, in judetul
Falciil, pe sesul JijieT, comuna
Isaia, pl. Podoleni, fortnata din
varsarea JijieT.
Balta-Ciocanului, batel, in partea
de E. a comunel Popäuti, pl.
Tirgul, jud. Botosani, pe mosia
statulut. Are izvor propriti.
Balta-Ciunguldf, baltd, in com.
ntra15. Gogosul, plasa Blahnita,
jud. Mehedinti.
Balta-Cimpulul, ballet', in jud.
Dorohoiu, formatä din varsarea
SiretuluT, pe teritoriul comuneT
Zamostia, plasa Cosula.
Balta- Cojocarului, baltd, situata
pe sesul SiretuluT, mosia
Fintinelele, com. FintineIele, pl.
227
Siretul, jud. Botosani ; are o suprafatä.
de 2 hect.
Balta-Cotuluï, iaa, pl. Bistrita
d.-j., jud. Bacdu, de pe teritoriul
com. Rackiuni.
Balta-cu-Arini, lac mocirlos, in
suprafatä. de 10-15 prajinT, pe
Dealul-Rotaria, din com. Valea-
GloduluT, jud. Suceava.
Balta-cu-Frasinul, mahala, in
pl. Motrul-d.-j., jud. Mehedinti;
sine de teritoriul comuna Strehaia.
Balta-cu-Peste, m /afilia , in partea
de S. a mosiet Cazarmaresti,
comuna Cucoreni, plasa Tirgul,
jud. Botosani, formata din izvoare.
Balta-cu-Peste, bala, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-s., com. Floresti,
Miga care se varsa Valea-Lunga,
pe st. GilortuluT.
Balta-cu-Salciile, baila, judetul
Dolj, pl. Jiul-d.-j., com. Rozistea.
Balta-cu-Stuf, lac, in com. Tabaresti,
jud. Buzau ; se formeaza
din izvoare, ce vin de prin comuna
Tintesti si se scurge in
lacul Bentul.
Balta-cu-Stuf, lac, in com. Luciul,
jud. 13uzaii, divizat In Balta-
Mare si Balta-Micá.; ist ja nastere
de la Cotul-TiganuluT, din
comuna Tabaresti; adesea seacä
vara.
Balta-cu-tiucä, ballet, la S.-E.
de com. Dabuleni, plasa Balta-
Oltul-d.-j., jud. Romanati.
Balta-din-Mijloc, este una din
ramificatiunile lacului Sinoe. Ramificatiunea
meridionala, in forma
de gira, lunga de 8 kil., larga
BALTA-DOAAINEI
de 1 5 m., 'in jud. Constanta, plasa
Constanta, com. Cara-Harman,
are in cursu-T dota miel insule si
strabate nisipul Cara-Harman.
Balta-din-Sat, baila, jud. Dolj,
pl. Jiul-d.-j., com. Bechetul, for
matá din plot.
Balta - DoamneI, com. rur., in
jud. Prahova, plasa Cimpul. Anul
infiintaret nu se cunoaste ;
se stie tosa pozitiv, cá s'a format
din ()amen' veniti ad i de
la munte.
Este situata pe tarmul sting
al riuluT Ialomita, avind la N.
lacul numit Balta ; se afta la 27
kil, departe de capitala judetulut
si la ¡z kil. de resedinta
plasii.
Se compune din 3 catune :
Balta-DoamneT, Lacul- Turculur
si Curcubeul, avind o populatiune
de 1273 locuitorf, din cari 645
barbatI si 628 femer, in care inträ.
si 12 fama TiganT, can se
ocupa cu caramidaria si vioara.
Cap' de familie sunt 273, contribuabili
241, case de locuit
262 si bordee 2.
In comuna sunt 2 biserici :
una in catunul Lacul-TurculuT,
fondata la anul 1871 si a doua
In Balta-Doamna, cu urmatoarea
inscriptie : Acest sfint $i
Dumnezeesc locas, prin indemnul
si ajutorul tutulor locuitorilor
comuna, s'a inceput din
temelie la anul 1883, Iulie i,
In zilele Prea S. Mitropolit Primat
al Rominier Calinic si ale
Majestatet Sale Regelur Carol
I, RegineT Elizabeta, proprietar
al Domeniului Coroana Gherghita,
care prin d. Administrator
kan Kalinderu a ajutat tnult
la lucrarea acestuT sfint locas,
precum asemenea si Cu ajutorul
d-lut I. Macedon, arendasul mosiel
Gherghita, si s'a terminat
In anul 1888, Martie io, in zi-