Untitled - upload.wikimedia....

BALTA-ALBA 226 BALTA-13
pe cimp, multimea cailor inhdmatI
la dinsele, clopoteif ce sunau
la Out lor.
MA porniI in urma trdsurilor...
Pe marginea unel bdItI late
zdriT de o datd un soiu de erg,
ce nu era th-g, un soiu de bilciu,
ce nu era bilciu, adunatura extra-ordinard
si o insirare de cortuff,
de casute de scindurr, de
viziuinI, fácute cu rogojinr, de
brasovence, de cal, de bol, de
oamenT, carl formad de departe
una din privelistele Cele maI originale
de pe fata pdmintulul.
Lingd o cutie de scindurI, unde
bogatul trágea ciubuc, se cidtina
de vInt o satrà de tolurT,
in care sdracul se pirlea la soare.
Aproape de aceasta se ridica
o cuscd de rogojinI lipitä de o
brasoveancd, ce slujea de odaie
de dormit. Mat incolo un car
mare acoperit de un Idicer, figura
ca un pat cu doud rindurr,
cici la rindul de sus, adica in
car, stau grdmdditI o femeie cu
treI copa, iar la rIndul de jos,
adied sub car, gdzduia barbatul
lmpreund Cu un cline
Inaintam ca o masind printre
acele minurn, oprindu-md cite o
datd speriat In preajma unor
trupurf de oameni, lungite goale,
pe marginea drumului, i minjite
Cu glod din cap pdnd. In
picioare ; acei nenorocitl erau
pdtimasi, ce inteadins se minjeau
cu glodul din baltd, ca cu
alifia cea maT vindecItoare.
Balta era plind de scalddtori
si vuia de rdcnete i de risete.
TotI din toate pärtile, bdrbati
femei, veneau de se aruncau
in apd, la un loe, cu o nepdsare
vrednicd de timpurile cele
mat nevinovate a lumet, si cu
o veselie, ce md Indemnd si pe
mine sd iau o baie .
. OOOOOOO
Formatiunea Balter-Albe este
aceasta : plraiele Härcdul i SArata,
venind marr In mal multi
d'arindul, au umplut dumbrava,
ce se afta la rdsdrit de com. Balta-
Alba ; apele scdzind, dumbrava
a amas, ast-fel se explica pentru
ce ea pe fie-care an scade
cu cite putin, dar scade, neavind
izvoare interne ; la inceput
era putin sdratd., dar evaporindu
se apa, sarea s'a depus in
sedimente. Chiar pe maluri se
poate vedea, pänd la oare-care
depArtare de lac, depozite de
sare, aratind locul pana unde
se intindea. Ea nu are scurgere,
de unde si numele el de baltd.
Un miros de oud. clocite este
semnul caracteristic al acestei
ape; totusi nu se strica niel apa,
niel aerul d'imprejur, din pricina
marei cantitAtI de sare ce
contine, care e un puternic antiseptic,
precum si din necontenita
primenire a aerulut de d'asupra,
de Vint.
Balta-Albfi, in jud. R.-Sarat, o
parte din lacul Balta-Alba, rezervatd
pentru bd.1, pe malul
ruja se afla si un stabiliment
balnear. Patimash ce vin aci, se
scalda intr'insa, ba o beau chiar,
dupa o destilare prealabild. Ea
este buna pentru boalele de piele,
reumatism, rachitism, viermI intestinalI.
Un litru de apa de aceasta
contine : 270.ocoo pdrti
clorurä de natrium, 23.0115 pdrtI
sulfura de natrium, 19.0185 acid
carbonic, 6.0321 clorura de magnesiu,
i 5.0218 partI clorura de
calce.
Balta-Andrei-Hoancä,
aproape de satul Roscani, pe
mosia Fintlnelele, com. Fintinelele,
pl. Siretul, jud. Botosani,
cu o suprafatd de 2 hect.
Balta-Arsi, sat, situat In pddurea
mosieT Bdiceni, spre V. de
Bdiceni, comuna Curtesti, plasa
TIrgul, jud. Botosani.
Numele sdri vine de la o bala
tárk apg, cu stuh i loziT, care
a fost arsd.
Acest cdtun este locuit de
16 familir Tiganr lingurarT, cu
70 suflete, ocupindu-se cu lucrarea
pdmintuluI i cu lingurdria.
Balta-Arsä, deal, in partea de
S.-V. a satuluI Bdiceni, comuna
Curtesti, pl. Tirgul, judetul Botosani.
Balta-Arsä, Meiefor, 'in mijlocul
pAdureT Cirjoaea, din satul Cirjoaea,
com. Bdiceni, plasa Bahluiul,
jud. Ia.si ; poarta aceastd
numire din cauza, cd acolo ar fi
ars un numdr de arborT; lar pe
locul ars, stringindu-se apd, s'a
format Idcusorul.
Balta-Arsä, in jud. Dorohoiu.
(Vezr Hutneni, piria, com. Dimdcheni,
pl. Cosula).
Balta-Bair, deal, jud. Tulcea,
plasa Babadag, pe teritoriul comuna
urbane Babadag; este
inat mult o prelungire sud-esticd
a dealuld Choium-Baba; se intinde
spre avInd o directie
generald de la N.-V. spre
S.-E. ; brazdeazd partea rdsäriteand
a pasit i cea de miazdzi
a comuneT; se intinde dealungul
piriuluT Valea-Nucilor,
se leaga cu dealul de la miazdzi
numit Bairac ; din poalele sale
sudice izvoreste piriul Cialiu-
Chioi, afluent al piriulur Mil-Vel-
Alciac ; ajunge pAnd la o taltime
de 280 m.; e punct trigonometric
de observatie de rangul
al 3-lea; pe la poalele sale orientale
si pe malurile piriului
Valea-Nucilor, merg e drumul vecinal
Babadag- Canli - Bugeac
este acoperit in totalitate numaT
Cu pldurr.