Untitled - upload.wikimedia....

BALTA-ALBA 225 BALTA-ALBA
hect., din carT 666 hect. ale locuitorilor
(40 hect. vatra comuriel)
si 800 ale proprietateT pri-
vate.
Populatia e de 157 fam., cu
650 sufl.; dupg. sex: 318 barbatI,
332 femef; dup. starea ci-
397 casritoritT, 328 necasatoritI,
25 vaduvI ; dupa cultura.:
90 stid carte ; totr sunt
RominT ortodoxT.
Are o biserica cu hramul Adormirea
- MaiciT - DomnuluT, zidita.
in 1867, de loan Balacea
nu, cu sosia sa Anghelusa
mama luY; are 17 pogoane si
150 lel venit; are I preot,
dascal, I paracliser.
Are o Koala. mixta, fundata
in 1882, de comuna., de Constantin
Palosanu, cu I invatator
si 30 elevI inscrisf.
CalitateapamintuluT e mijlocie,
fiind nisipos si mult clisos. Comuna
are 1291 hect. arabile si
175 hect. imas.
Ocupatiile locuitorilor sunt :
agricultura si cresterea vitelor.
Loc. au: 351 bm, 230 vacT, 160
cal, 120 epe, ¡cm 01, 91 rimatorI.
Industria e incepritoare; lar
comertul consta in importul de
brasovenh, coloniale, spirtoase
si export de cereale. Transportul
se face prin gara Rimnicul
Sarat.
Sunt 5 circiutnaff in comuna.
Sunt drumurI vecinale spre
Ghergheasa, spre Amara si un
drum ce da in soseaua jude-
Ieana Rimnic-Braila.
Comuna are 128 contribuabih.
Veniturile sunt: 2000 lef ; chelt.:
1845 lei, contributiunile sunt In
suma de 5420 let, 6o banT.
Balta-Albä, sat, in jud. R.-Sdrat,
pl. Gradistea, cal. de resedinta
al comuneI Gradistea-d.-s.
si tot-de-odata i resedinta plasiI.
Este asezat in partea de Nord-
Vest a comuneI, pe malul
54694, Harem Digionar Geografto.
saritean al BalteT-Albe. Are o
intindere de 135 hect. si o populatie
de 128 familiI, cu 580
suflete ; 120 contribuabilI ; 70
stiutorr de carte ; top' Rominr
ortodoxI. Are o biserica si o
scoala a comuneT. Ad i e si stabilimentul
balnear. (VezI Balta-
Alba, bdi).
Balta-Alba, lac, In jud. R.-Särat,
plasa Gradistea, com. Gradistea-d.-s.,
proprietate a statuluT,
in intindere de I000 hect.,
Cu un venit de 27610 Id, producind
crap, obleff, ce se Vind
si se consuma in Buzàu, Ploesti,
Rimnicul-Sarat si in localitate.
Ddm ad i o descriptiune a BalteT-Albe,
facuta de poetul V.
Alexandri in 1847, si luata din
nuvela sa : c24 ore la Balta-
Alba», publicatri in «Rominia
literara», din anul 1855:
«Peste jumätate de ceas am
sosit inteun sat, alcdtuit din
bordee acoperite cu stuh si coronate
cu cuiburi de cocostirci.
Forma bizara a acelor locuinte,
prin carr se inalta o multime
de cumpenT de fintim, ca niste
giturI de cucoare uriase ; urletul
clinilor, ce alearga pe sub gardurt,
ciocanitul berzelor, carI isi
dau capul pe spate, la razele
luniT si inteun cuvint amestecul
acela de umbrá si lumina,
care da lucrurilor o privire fantastica,
mA ra'curä sa ma cred
in alta lume .
and ma trezh insa din acea
uhnire placutd, mg vana singur
In raijlocul uneT piete neregulate
si plina de spirn
Un ceas intreg am umblat
ca o naluca printre gardurile
satulur, cind sarind peste o vaca
calcad, in mijlocul ulith,
trezind vre-un cocos adormit,
care sdria speriat de pe gard
pe casa, cind impiedicIndu-ma
de jugul unui car lasat in drum,
cind ferindu-ma de a pica ¡ateo
finting..... Dar in zadar, niel
una din acele case nu avea infatisarea
de tractir si dupa o
lunga preumblare ramaseT incredintat,
ca acea ce cautam nu se
afla in Balta-Alba.
Dimineata pe la 8 ceasurr
mA treziT inteun vuet infricosat,
inteo harhabae infern ala
de sunete de clopote, de tropot
de cal', si racnete de oa
menT. Ce putea fi acel zgo -
mot ? Casele ardeau salí
o banda de salbaticT dusnaanT
dasera navala in sat ? . . . . Jumatate
speriat si buimacit de
somn, esiT iute afara cu pistolul
in mina, dar In loc de cele
ce gindiam, vezd plin de mirare
vre-o treT-zecT de trasurl
de toatd forma, briste, brasovence,
carete, calestI, toate inhamate
de cite patru, sase sau
opt cal, si toate indreptindu-se
in fuga mare catre o bala ce
sticlea departe la razele soarelur.
Acea balta era izvorul minunilor,
de care auzisem vorbind
la Braila, cu atita entuziasm.
Si asta nu trebue sA va. mire.
Inchipuiti-va, a doua zi o multime
de calestr europenestI ,
pline de figurT europenestr si
de tualete tot europenestr. Nu
puteam crede cd eram treaz,
si me credeam a fi l'ata la o
fantasmagorie nepriceputd, fantasmagorie
cu atit mal curioasa,
cit-ml infritisa tot soiul de contrasturT,
precum baloane de Viena
cu inhamaturT necunoscute
pe la noT, pdlariI de Franta cu
ilice orientale, frace cu anteriurT,
tualete pariziene Cu costumurT
straine si orientale. Mal
adaugatI la acestea pocnetele
rdcnetele postasilor, miscarea a
treT-zecI trasurT, ce se intreceau
29