Untitled - upload.wikimedia....

BALTA
Se povesteste despre slugerul
Tudor, ca era un om religios,
pedepsea aspru pe eel ce
nu veneau la biserica In zile de
sarbätoare. Asa ca °data, in ziva
de Sf. Gheorghe, cel mar notabil
locuitor din comuna Balta,
Anitescu, fiind-cä n'a venit la
biserica, dupd terminarea serviciulur
divin, din porunca slugerulur
Tudor, a fost adus i bägat
cu caput si cu infinite in
jug. Aceastá pedeapsä o aplica
tuturor locuitorilor de sub administratiunea
sa, de cite-off nu-T
ascultau poruncile.
Balta, dmpie, in com. ruralä
Balta, plaiut Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, colinä, jud. Dolj, pl. Jiuld.-s.,
comuna Filiasi, satul Balta.
Balta, deal, pe teritoriul satulur
Andrieseni, com. Epureni, pl.
Turia, jud.
Balta, insulit, In jud. Ialomita,
situatä intre Dunare i Borcea;
se intinde in p1äile Borcea si
Ialomita-Balta, din dreptul orasulur
alas* pana in dreptul
satulur Piva-Petrel. Este cea mar
mare insula a RominieT, avind
lungimea de 90 kil. Latimea
cea mar mare este de 15 kit.
intre satele Fetesti i Cernavoda
din judetul Constanta. Insula
este compusá din cloud parti,
despartite prin can alul Riul numit
si Gura-Balii, in dreptul satutur
Socariciul.
Pe aceastä insula se aflä multe
padurr de salcie si plop ; pasunT
bogate, unde se nutresc
zect de mil de vite; balt1 pline
cu stufurT; lacurr i canaturr
(private), carT clan marT cantitätT
de peste. Este foarte bogata
in vinaturr: caprioare, iepurr,
mistretr, vulpr, lupT, vie-
224
zurT, vidre, etc., si pasan l ca :
lebede, babite, (pelicanT), callcocorT,
giste si rate salbatice,
becate, graurr, etc. Stupir
cu albine se cultivan inainte
pe aicr in mare numar.
Pe aceastä insula, intre satele
Fetesti i Cernavoda, este acum
calea ferata, care prin podurile
de pe Dundre i Borcea, leaga
capitala tarir cu Marea-Neagra.
Balta, lac, In com. Grabicina, jud.
Buzau ; ia nastere din izvoarele
ce es din Virful-Coci s't se
varsa in izvorul Grabiciner.
Balta, lac, in hotarul comuner
rurale Balta, din plaiut Cerna,
jud. Mehedinti, care se mar numeste
i Balta-Baltet; e format
de riul Topolnita.
Balta, lac, in jud. Prahova, la N.
de com. Balta-Doamner, plasa.
Cimpul, cu sorgintea tot in comuna.
Balta, mofie, In jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., comuna Filiasi; apartine
baronuluT Elie de Gliinek.
Balta, pädure, jud. Dolj, plasa
Jiul-d.-s., comuna FiIiai, satul
Balta; este amenajata si are 917
hectare suprafatä.. Esente: alun,
fag, frasin i ulm.
Balta, pichel de granitd, pe marginea
Dunaril, in jud. Mehedinti,
numit i pichetul BaltaleauluT.
Balta, fost pichet de granita, in
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, pîrii, in com. rur. Balta,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti.
Balta, ptrî, pe teritoriul comuner
Padureni, plasa uita, jud.
Putna, ce se varsa in Siret.
BALTA-ALBÄ.
Balta, vale, in com. rur. Balta,
plaiul Cerna, jud. Mehedinti..
Balta, vale, pe teritoriul comuner
Colacul, pl. Vrancea, jud.
Putna, situata jos linga rtul
Putna, intre Tichirisul si Colacul.
Are un pdmint nisipos
fertil.
Balta, valcea, In jud. Ilfov. (Vezr
Ursoaia).
Balta-Alba, com. rur., In jud.
R.-Sarat, pl. Gradistea, pe pirlul
Viroaga-Balter-Albe.
luat numele de la lacul
Balta-Alba, linga care este asezat.
Este situata in partea de miaza-zi
a judetutur, la 22 kil. spre
S.-E. de orasul Rimnicul-Sarat,
si in partea de mijloc a plash,
la 8 kil. spre N.-V. de Gradistea-d.-s.,
resedinta plasir. Comune
invecinate sunt : Amara si
Slobozia-Galbenul la 7 kil., Ciineni
i Ghergheasa la 8 kil.,
Drogul la 9-kil.
Se margineste la N.-V. cu
Boldul, la N.-E. cu Vlicelele,
la S.-E. cu lacul Balta si la S.-
V. cu Ghergheasa.
Este o comuna de cimp ; nu
are dealurr, ci numar malurile
piriulur Viroaga, i icr-colea cite-va
movile risipite.
Piriul Viroaga o uda la miaza-zi
i apus, formind 2 midi lazurr
; Sarata o udd ma' la S.;
iar Varsatura-Balter-Albe intre
ele amindoul ; Hircin trece prin=
trinsa. Sunt In com. 31 puturr
(7 15 m. adincime).
Clima comuneT este variabila,
vara cu cäldurr marT si iarna cu
frig si viscole aduse de Crivat;
de alt-fel nu tocmai sanatoasa
din pricina mlastinilor.
Are un singur catun, cel de
resedinta.
Suprafata comuneT e de 1466