Untitled - upload.wikimedia....

BALTA 223 BALTh
aceastä plasà, situate la Dunare).
Aceasta plasa. cuprinde 16 comune
si anume: Birca, Birza,
Cima, Comosteni, Gingiova, Gighera,
Giurgita, Goicea-Mare,
Goicea-Mica, Grecesti, Horezul-
Poenari, Macesul-d.-s.,
Nedeia, Valea-StanciuluT
Zavalul.
Inainte de 1892, pl. Balta cuprindea
comunele Ghidecinul,
Rastul, Negoiul, Catanele, Bistretul,
Plosca, Coveiul, Baile$ti,
A fumati, Urzicuta, Silistea-CruceI,
Cioroiasul, Intorsura, Lipovul,
Calopdrul, Segircea, Centul,
Giurgita, Birca, Goicea-Mare ,
Goicea-Mica, Cima, Macesul-d.s.,
Mdcesul-d.-j., Gighera i Nedeia,
toate in numar de 26, ce
compuneari pl. Balta cu resedinta
sub-prefettureT in comuna
Birca.
Plasa este strabatuta de urmatoarele
caT de comunicatie :
calea judeteana Craiova-Birca ;
calea comunall Segtrcea - Gighera,
Gighera-Bechet prin Zaval
si Comosteni ; calea comu-
Birca-Grecesti, Birca-Ctrna,
Goicea-Gingiovul, Goicea-Gighera,
prin Macesul-d.-j. i Nedeia;
calea judeteand Birca-Bistretul
si o multime de alte caT comunale
ce unesc comunele acestel
plasr cu cele din pläsile vecine
intre ele.
Resedinta sub-prefectureT este
In com. Macesul-d.-s.
Balta, fostä plath separata, de la
1834 pana la 1883, in jud. Ialomita.
In 1883 s'a unit cu pl. Ialomita,
formindu-se plasa Jalomita-
Balta. Cu noua reorganizare
administrativa, care s'a
pus in aplicare la 1892, s'a reinfiintat
plasa Balta i prin decisiunea
luan de consiliul general
al judetulur, in sedinta din 21
Iunie 1892, resedinta sub-pre-
fecturer acester plasI s'a hotarit
in satul Piva-Petrei si pl. coprinde
comunele : Cegani, Bordusani,
Fäcaeni, Gaita, Vladeni,
Chioara, Piva-PetreT, Giurgeni,
Luciul, Gura-IalomiteT, Hagieni,
Tinclareiu si Murgeanca.
Balta, plasel desfiintata, care coprindea
partea de S.-V. a jud.
Romanati ; isT trage numele de
la imensa balta Potelul; se compunea
din 26 com. rur.; avea
populatie de peste 30,000 locuitorr
si avea ca resedintá a subprefectureT
com. mur. Obirsia.
Observind pe o harta, se vede
cá limita, ce separa aceastä pl.
de pl. Oltul-d.-j., e acum forman.'
de unja ferata Corabia-Caracal.
Ea s'a contopit cu pl. Oltul-d.-j.,
cind subprefectura s'a mutat la
Corabia pentru ambele plasT intrunite.
Cultura pamintuluT in plasa
Balta se face dupa metoadele
cele maT noT, si apropierea de
Dunäre i portuff favorizeaza
mult agricultura si indeamnd
pe locuitoff a se ocupa temeinic
de ea.
Balta, com. rur., a$ezata in centrul
plaiulur Cerna, jud. Mehedinti,
la distanta de 40 kil, de
orasul Turnul-Severin. Formean
comuna cu satul Sfodea, avind
mahalalele Opriteasca, A niteasca
i Lazareasca. Este situan
pe valea TopolniteT, avind
o suprafan de 1650 hect. Se
margineste: la rdsarit cu satul
Runcsorul al comuneT affma, la
miaza-zi cu comuna Marga, la
apus cu comuna Ciresul si la
miaza-noapte cu comunele Gornovita
si Prejna ; avind peste
tot 174 contrib. cu 865 loc. in
202 case. Ocupatiunea locuitorilor
este agricultura si eresterea
viteloìs Calitatea pdmintului
este, pe valea Topolniter,
fertild, lar pe dealurI mijlocie.
Loc. posedd : 24plugurl, 49 care
cu bol, I i cdrute cu cal si 452
stupT. Com. are 2 bis., cu 2 preotI
si 2 cintdretT ; o coald. Cu I
invantor, frecuentan de 36 elevI
si 2 eleve. Are si 3 circiumI.
Budgetul comuna coprinde : la
ven. 1242 ler, $i la chelt. 974
leT. Vite in aceasta comuna
sunt : 392 vite marT cornute,
30 cal; 603 or, 360 rimatorr
$1 zoo capre.
In comuna Balta este resedinta
plaiuluT Cerna. Prin aceasta
comund trece $oseaua vecinald
Halinga - Balta-Baia- de -
Arama.
Dealurile maT principale din
aceasta comuna. sunt: Perisorul,
Bordea si Cornetul-Bobic ; iar
vaile mar principale sunt: Cosustea
si Balta.
Pe teritoriul acesteI comune,
cu ocaziunea facerer unuI put,
s'a descoperit in pamtnt
bunT intocmaI ca cel de la Bahna.
Tot aci se allá, pe Valea-
BelteT, un izvor cu pucioasà.
La apus de comuna Balta,
In locul numit Ponoralul, se afla
morminte foarte vechI, ruinele
unuT templu, si alte pietre ce au
servit cd fundament de case.
Pe ad i se vad i urmele unur
drum vechiti, care duce pe vale
spre CarpatT. Se spune ca in
vechime a existat aci un sat,
care era in legatura cu alte sate
de peste CarpatT, prin acel drum
vechiu (?)
La rasarit de comuna Balta,
in locul numit Crira, in mijlocul
une padurT seculare, se afla
morminte cu cruel de piatra.
La miazd-zi de comuna Balta,
In iocul numit Natamcuia, a fost
hanul luT Tudor Vladimirescu,
carde a avut legaturT de comerci u
cu Nicolae Zoican, de oare-ce
Tudor a stat ca vdtaf de p/aiu
maT multi anT in satul Balta,