Untitled - upload.wikimedia....

SALTA 222
sunt : Dunarea -Vapoarelor
Dunarea-Vechie, care se despart
din jud. Ialomita si curg spre
N., una spre V. pe linga satele
Bertesti, Stancuta, Ciacirul
Gropeni, iar alta, pe sub poalele
muntilor din Dobrogea, spre E.
Comunicatia In aceasta
se face pe soseaua judeteana
Braila-Calarasi, care incepe din
orasul Braila si merge pand la
satul Vizirul. Asemenea comunicatia
se mai face si pe drumud
vecinale precum : drumul
Braila-Piva-Petrel, care intra
pl. la com. Gropeni, trece prin
satele Gropeni i Ciadrul, de
unde tine tot muchia platouluT
pana la Arama, unde coboard
muchia, continuind pe
luna Dundrei, trece Calmatuiul
lînga catunul Podad, apoT urea
platoul jud. de S. si, trecind prin
satul Mihaiu-Bravul, intra in judetul
Ialomita, la satul Luciul.
In aceast plasà sunt putine
vil, iar paduri de tufa este numal
una intre comunele : Pirlita,
Lacul-Rezi i Bertesti-d.-j., numitA
In schimb pe balta
dintre Dunarea - Vapoarelor
Dundrea-Vechie, in ostroavele
pe privalurile din com. : Gropeni,
Ciacirul, Stäncuta, Bertesti-d.-j.
i Bertesti-d.-s., sunt
mai multe paduri de salde,
chita 5i plop.
Pamintul produce tot felul
de cereale.
latá recolta anulur 1889-90:
351376 hectare, care ail produs
: gnu 21228 hectol.; secara
10327 ; orz 246510; porumb
65550; ovaz 33527 ; meT 31148;
cartoff 19200; fasole 51400; finte
440o; fin 190000 kilograme.
Industria in aceasta plasa este
putin dezvoltata. LocuitoriT din
comunele de pe linga Dunäre
fac cosurr de nuiele i rogojinT
de papura. In cea maT mare
parte din scoale s'a introdus im-
pletitul paiuluT, al papurd 5i al
nuielelor, fiind infiintat in com.
Vizirul un atelier pe lingá scoala,
In scop ca invatatorif sa capete
cunostintl in ce priveste lucrul
manual.
Populatiunea plasiT se compune
din 4380 capT de familie,
sail 19660 locuitori, din can
1896 stiti carte si 17764 nu stiii.
Sunt 3022 contribuabilT, 153
patentad RominT si 16 strain!.
Casa de economie numara. 280
librete de economie, cu 34000
let. In plasä sunt 1990 de satenT
improprietaritT dupa legea
din 1878; iar 1160 sunt neimproprietdritT.
In plasd sunt 14 bisenici, cu
18 preotI, 19 paraclised si 18
Scoale sunt: 12 de bletl, cu
68o elevr; ¡ï colT de fete cu
2150 eleve; 3 scoale mixte, cu
90 elevi si eleve.
Animale in plasä. sunt: 27323
vite cornute, din cad 10900 bol,
12000 vaci, 270 twirl, 3820 viter,
12 bivolT, 9250 cal, 70 mlgall,
52920 or, 6890 rimatod si
140 de capre.
Balta, p/asd, in jud. Dolj, numita
ast-fel de la numeroasele balti
ce se gasesc de-alungul Dunarii
In aceastä. plasa.
Situata pe malul sting al DunariT
si pe cel drept al Jiulur.
Se margineste la N. cu plasa
Jiul-d.-mj., de care se desparte
prin o linie conventionall, dusd
din Jiti, pana in Deznätuiul, de
la E. la V. La S. se margineste
cu Dunarea, din dreptul comuneT
Cima pana in malul drept
al Pula La E. se margineste cu
pl. Jiul-d.-j., de care se desparte
prin Jiu, din dreptul com. Padea
pana In Dunare.
La V. se margineste Cu pl.
Bailesti, de care se desparte prin
riul Deznatuiul, de la com. Ce-
13ALTA
rätul pana la com. Cima, iar
de aci este limita conventionala
ce taie balta Bistretul si ajunge
pana in Dunare.
Terenul acesteT plast este in
general ses, afará de cite-va dealud
miel, cu o inaltime cam de
15 m., ce formeazá malul drept
al JiuluT. Ast-fel se numara dea.
lul Comosteni si Dealul-Viilor.
Movile sunt foarte numeroase,
ridicate de oamenT, parte In zilele
noastre, iar cele maT multe
in timpurile vechT.
Intre acestea se numara Movila-Ostri,
ce e inaltata de pe
timpul Romanilor ; iar mal jos,
pe sesul Chischilati, se gaseste
un sant adinc in care se Al
risipiturf de caramidä antica sfäramata
i potmolita de namolul
Jiului ; acest sant s'a numit Cetatuia.
ApoT avem Movila-Mare,
Movila-Turcului, Magura-LupuluT,
Movila-VaiT, toate in comuna
Nedeia ; Magurelele, Caravanul,
Creminea, etc. in Goicea-
Mica ; Tirnova, Piciorusul, Turtita,
Magura-Ostri i altele multe.
(V. comunele din aceasta pl.).
Aceasta plasa este udata de
Dunare Ita S., care formeaza limita
despärtitoare catre Bulgaria;
de Pi la E., care o desparte
de pl. Jiul-d.-j. si care formeaza.
la Zaval o cascada de 2
m. inaltime; de Deznatuiul, care
in mare parte o desparte de pl.
Bailesti si care se scurge pe teritoriul
acesteT plasT In balta Nedeia.
Aceasta baltd se scurge
5i ea la rindul el' in Dunare,
precum i In Jiu. (V. Jiul i Deznatuiul).
In Intreaga plasa se
gasesc o multime de baltI, trite
care se numara Gighera, Balta-
CirneT, Sglavocinul, etc. In Duflare,
in fata acesteT plasT, se
gasesc numeroase insule, tare
cad se numard insula Copanita
ca mar insemnata. (V. cursul fluviuluT
Dunarea i comunele din