Untitled - upload.wikimedia....

1ALOTE51I 220 BAL-SLATINA
prietate a inanastirer Mera. A
fost arenda.ta pe periodul 1876 86
Cu 8910 leI anual.
Balote§ti, itqdure mare, pusa acum
in exploatare ; sine de teritoriul
comuner Balotcsti, pl.
Ocolul-d.-s., jud. Mehedinti.
Balote§ti (Mera-), perdure, apartinind
mosie sta.t. Balotesti, jud.
Pana. Are o intind. de 1640 l'ala
si e Impartita in I I cantoane sau
trupurI: i. Berea-Balotesti de
1220 Lid ; 2. 19 paminturI de
60 falcI ; 3. 5 paminturt de 20
falcI; 4. 3 pamintuff de 14 falcT;
s. 2 pOmintuff de 12 falcI; 6. 1
pämint de 8 falci ; 7. Hlisele de
la Clipicesti de 90 falcI; 8. Valeni
de 150 ; 9. Voloscani
de 33 fáld; to. Nistoresti de
falce si II. Racoasa de 32 Lid'.
Balotile, lac, in insula Balta, judeul
Ialomita, teritoriul com. Dichiseni,
pl. Borcea.
Balotina, i-vor, In jud. Prahova;
udä. com. Sima, pl. Tirgsorul
si se varsa in riul Prahova.
Bal§, com. rur. i resedinta subprefectureT,
pl. Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati. Mal' de mult se
numea Vulpeanca. Se compune
din satele: Bals (1500 loc.).
Gorgánasul (200 loc.), Spineni
(200 loc.) si Mainesti (121 loe ).
E situata pe un teren ses, pe
malul drept al OltetuluI, acolo
unde valea acestur riá capán
extensia cea mai mare, i aproape
de varsarea piriuluI Fratia
in Oltetul. E depOrtata de
Caracal de 32 kil. si de Bucuresti
de 210 kil. La Nord se
afld Dealul Chiliei, punct triangulat
cu 188 m. inaltime d'asupra
niveluluI marir, iar spre
E. se afla Dealul-Surulur, cu
aceeasf altitudine.
Bals este un tirgusor frumos,
strObátut de linia feran si soseaua
nationala Bucuresti-Virciorova
; are cladin frumoase
comerciul este viu. Sunt 26 stabilimente
comerciale. La importanta
acesteI comune contribue
ìi pozitiunca sa favorabilà
in valea fertila a OltetuluI.
In Bals este: reedinta mediculuI
plaii, resedinta une companiT
din reg. 19 de dorobantI,
care are cazarma sa ; un biurou
telegrafo postal al cOrm venit pe
anul financiar 1896 97 a fost
de 7418 lei 90 banI; un spital
rural ; o fabrica de spirt si drojdir
de bere.
Budgetul comund pe 1886 si
1887 a fost de 16423 le la veniturI
si 16044 leI la cheltuelI.
Are o populaie de 2021 locuitorr,
mar totI RominI, din carT:
1025 lArbatI si 996 femeI; 514
capI de familie ; 969 cdsOtoritI
1047 necasatoritI; 315 Cu
stiinn de carte si 1706 fara
stiinta de carte; si 439 de contribuabilf.
Vite marl sunt 1127, vite
micI 3600 si rimatorI 450.
Are o scoala primará de fete
de gradul I si alta de bdetT de
gradul I; cu cite 3 profesorI.
Ati urmat scoala 86 bäetI si
24 fete, din 155 (I ro bdeff si
45 fete) copiI in stare a o urma.
In Bals sunt 3 bisericI: Sf.
Dumitru (1760-7268), inceputa
din temelie de protopopul R.
Cazdnescu si terminan' de Sta'.
Trapezunda, vel ban al scau
nulur CraiovcI; Cuvioasa Paraschiva
(1824) si S tif Voivozi
(1810) cu 3 preoti si 6 cintareV.
In apropiere de Bals se afla
casele de pe proprietatea Mirila
a d-luI G. Chitu din Craiova.
Bal§, deal, in plasa Oltetul-01tul
d.-s., judqul Romanati, Intre
riul Tesluiul i Oltetul
este un deal populat si deseo..
perit. Dealul-Balsulur este escarpat
si acoperit cu padurI In
patea despre Slatina si foarte
dulce inclinat si clescoperit
partea opusà. Directiunea coamelor
sale 11 face sd aiba oarecare
importann, din punctul de
vedere militar, maT cu seamá
cind o armad s'ar retrage de
bund-voe sau silita, catre Slatina,
servind de pozitiune de
post-gardA.
Dealul Bals este un deal secundar,
cricI nu serveste de linie
despOrtitoare de afluentI directl
aI DunäreI, ci el desparte apele
unor afluenV secundan l aI DunOrer,
ca Oltetul i Tesluiul care
dau apele ion DunareI prin
mijlocirea Oltulur.
Bal§, Marure, jud. Tecuciu, la V.
de tirgusorul Ivesti ; are o intindere
de 30 fdlcr; apartine
d-lui M. Bals ; poarta si numele
de Livada-Bals.
Bal§, pIrIlal, jud. Tecuciu, in
partea de E. a com. Burdusaci;
curge spre V. si se varsa
Orla Deleni, com. Burdusaci.
Bal§, pod, pe apa Oltetulul, In jud.
Romanati, arenclat cu 3300 leI
pe an, asezat lingä. com. Bals.
Balq, schit, in judetul Romanati,
linga satul cu aceeasI numire.
Bal§, statie de di-. d. f., judetul
Romanati, pl. Oltul-d.-s., com.
Bals, pe finja Slatina-Craiova,
pusa in circulatie la 5 Ianuarie
1875. Se aflä intre statiile Piatra-Olt
(13 kil.) si Pelesti (16,i
kil.). Inaltimea d'asupra nivelului
de 122.76 in. Venitul
acester statiI, pe anul 1896,
a fost de 95224 ler 92 bam.
Bal§-Slatina, ,vesca najionald,