Untitled - upload.wikimedia....

BALCANI 218 BALDOVINEgI
In acest sat se afld o biserica
Cu I preot si 2 dascalr.
Inainte de secularizarea averilor
manastirestT, acest sat impreunä
cu mosia Cu aceeasT numire,
apartinea manastireT Taz-
Balcani, situata la capatul
despre S. al com. Tazlaul,
al plasir Bistrita si al judetulul
Neamtu, intre mosiile mdnastirilor
Tazlaul i Frumoasa,
formind, Cu marginile sale despre
hotarul despre judetul
Baca.u. Inainte de secularizare
atirna de manastirea Tazlaul,
inchinata. sf. Mormint ; iar
asta-zI apartine statulut. Are sat.
Balcani, vale, la S. de comuna
Moldoveni, pl. Balta-Oltul-d.-j.,
jud. Romanati, pe care curge
une-orr o mica apäsoara rupta
din Olt; e strabatutä de soseaua
Stoenesti-Izlaz.
Balcanul, deal, in com. Baleni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, spre
E., litiga drumul mare. E acopen
it cu padure.
Balcanul, podi1, in com. Ba.leni,
pl. Zimbrul, jud. Covurluiu, in
directie spre Putichioaia.
Balcec, insuld, in Dunare, jud.
Dolj, numitä in vechime Breasta.
Balcic-Iuc, movild, in jud. Constanta,
pl. Mangalia, com. Sarighiol,
cat. Hagilar ; situata in
partea de S. a plasiT si a comuneT;
cu o inaltime de I00 m.; fost
punct trigonometric de observatiune
de rangul al II; acoperitä
cu verde*.
Balciul, sat, in centrul com. Miroslava,
pl. Stavnicul, jud. Iasi ;
situat pe valea dintre dealurile
Nucul i Balciul; cu o popu-
latie de 34 fam. saa 188 loc. ;
are o biserica.
Sunt in sat 202 vite marI
cornute, 68o oI, I caprd, 30
cal si 62 rimatorr.
Balciul, phig, izvoreste din satul
Balciul, com. Miroslava, pl.
Stavnicul, jud. Ia5i, curge prin
Valea-UrsuluT si se varsa in piriul
cu asemenea numire.
Balciul, v. Focsoaia, podi , com.
Miroslava, plasa Stavnicul, jud.
Iasi.
Baldaran-Iuc-Bair, deal, In jud.
Constanta, pl. Mangalia, pe teritoriul
com. rurale Biuiuc-Tatligeac
; se desface din dealul
Tausan-Bair si se indreapta spre
avind o directie de la
Nord spre Sud ; merge printre
valle Arnäut-Bostan-Dere i Biujiuc-Dere
; nu este tocmat asa
de inalt, are inaltimea marinà
numaT de 63 m., cu toate acestea
domina valea Mangea-Bunar
comuna Biuiuc-Tatligeac ; bra.zdeaza
partea rasäriteana a plasir
cea nordicà a comunet ; este
acoperit cu semanaturt i pasune.
Baldaran-Iuiuc, movild, in jud.
Constanta, pl. Mangalia, la hotarul
comunelor rurale Tuzla
Toprai-Sari, pe culmea dealuluI
Tausan-Bair, servä ca punct trigonometric
de I-ul grad, avind o
inaltime de 70 metri. Este virful
cel mal inalt al dealuluT Tausan-Bair
si domina prin inaltimea
sa com. Tuzla, vale Arnäut
-Bostan-Dere, Diujiuk-Derea,
dealurile Tausan-Bair, Baldarin-Iuc-Bair
i Dermen-Bair,
precum i drumurile Tuzla-Pevelei,
Tuzla-Buiuc-Tatligeac
Tuzla-Carli-Chioi.
Baldirnac-Ceair, un alt nume
al vdif Urluia, nume ce-1
treaza de la satul Urluia i panä
la satul Polucci, de unde ja pe
ce! de Polucci-Ceair, panà la
varsarea sa In iezerul Vede -
roasa (Sarpul) Sub numele de
Baldirnac-Ceair brazdeaza, in directiunea
S.-E. spre Nord Vest,
partea apusana a plasiT Medjidia,
jud. Constanta, si pe cea
nordicà a comuneT Enige, si primeste
ca adiacente, pe dreapta,
valle Uzum-Culac si Lusutunar-
Ceair, iar pe stinga valle Nastratin-Culac
i Cara-Aci-Abea ;
prin ea merge calza. Polucci-
Urluia.
Baldovine§ti, com. rur., in partea
de V. a plash Oltetul-Oltul-d.-s.,
jud. Romanati ; e situatd pe un
teren inalt si se compune din
satele : Baldovinesti (505 locuit.),
Gubandrul (435 locuit.), Tarbesti
(117 locuit.), insiruite spre apus
catre hotarul judetuluT si din
satul Pietrosul (350 locuit.) pe
tärmul seng al Oltetulut. E
departe de Caracal de 37 kil.,
bar de Bals de 6 kil. La sudul
sau se afla Dealul-ChilieT Cu
188 m. altitudine d'asupra nivelulut
mareT.
Are o populatie de 1407 suflete,
din car/ 724 barbatT si
683 femer; 329 capt de familie;
610 casatoritt si 796 necasato
ritT; 81 stiindcaxte si 287 contrib.
Locuitorir, totT Romint, se ocupa
cu agricultura. In 1887 s'a cultivat
310 hect. gria ; 420 po
rumb ; 30 °yaz si 20 hect. vil;
iar vite roan au fost 1647, vite
miel i8o6 i rimatorT 352.
Are 8 circiumI. Budgetul co
mune! pe 1886-87 a fost de
2717 leT la venit si 2665 leT la
cheltuelt.
Are o scoala primara mixtà
de gradul II cu un invatator,
in care aa urmat 18 elevi din 58
copit (40 b. si 18 f.) in virsta
de scoala.