Untitled - upload.wikimedia....

BALAOIENI 212 BALCANI
ocupa Cu agricultura si cresterea
vitelor.
Din tot terenul, statul i d-1
V. Steriu, ati 488 hect. si locuitoriT
382 hect.
Are o biserica cu hramul Sf.
Dumitru, deservid de un preot
si 2 cintaretI si o scoalä mixta
frecuentad. de 24 elevI si
I eleva, cu intretinerea careia
statul si comuna cheltuesc anual
1632 lef. Localul, in stare
mediocra, s'a cumparat de judet
in anul 1887. Aci mal este
moara cu aburT si 2 masinI
de treerat cu aburi ; i helesteti
si i pod statator.
Comerciul se face de 4 circiumari.
Numarul vitelor marf e de
435 si al celor raid de 793.
S'ail stabilit In sat 13 strainT.
Acest sat s'a infiintat cam
pe la anul 1830, cind ati esit
la linie, de catre o proprietatareasä
cu numele de Masa,
care avea In stäpinire aceasta
mosie. Parte din acest catun
este asezat pe cimpia ce poarta
numele de Mata, nume ce vine
de acolo, ca in timpurile vechT
matca riuluT Arges a fost chiar
pe ad si ca proba este nisipul
In mare cantitate, ce se afla pe
aceasta linie, cu numirea de
Matca.
Biserica din acest sat s'a
d:t la anul 1830 de un proprietar
anume Tudosie.
Bala§oieni, padure a statuluT, in
intindere de 150 hectare, in
judetul Ilfov. (VezT Ogrezeni,
padure).
Bala§oieni-luI- Mihaiú-Vodä,
locuingi izolatd, plasa Sabarul,
jud. Ilfov, apartine de comuna
Balasoieni.
Balaurul, deal, foarte inalt in
pl. Corod, com. Baldsesti, jud.
Tutova, spre V. de satul BOlasesti.
Balaurul, drum vestit, prin jud.
Neamtu, care leaga pe o intindere
de 38 kil. Piatra,
Darmanesti, Sdrata-BalauruluT,
Dobreni, Podul-Precistei,
Oslobeni, CracOoani, Baltatesti
(s tati u n e bal neard), Humulesti
si Tirgul-Neamtulur.
Balaurul, fmntmnei, cu apa minerala,
in jud. Neamtu, situatä in
valea ce se intinde sub poalele
despre V. a dealuluT Balaurul,
pe teritoriul comuneT Gircina,
pl. Piatra-Muntele. Puterea minerala
a apel este slabd, si nurnaT
dupa atita se mal cunoaste,
cà contine in disolutiune mine.
ralurT, fiind-ca in depozitele noroioase,
ce se gasesc pe fundul
fIntinel, se constata formatiune
salifera, analoagä celeT din rnuntele
Cozla. Izvorul, asta-zi este
cu desavirsire parasit, si din
cauza aceasta tinde a se astupa
de tot.
Balaurul, rno,cie, in com. Cal-pinistea,
jud. Buzau. Are ¡zoo
hect. din care 660 date locuitorilor,
lar 540 amase proprietaruluf.
Balaurul, munte, in jud. Buzaii;
face hotar intre comunele Carpinistea,
Piclele i Policiori; o
mare parte dinteinsul cade pe
mosia statului Piclele-Banulur,
unde e a operit cu fineala si
semanat
Balaurul,pddure, in jud. Neam tu,
pe cuprinsul dealuluT cu a sa
numire; contine mult lemn de
stejar, care a inceput a se si
exploata inca din anul 1889.
Aceastä localitate este vestita
si pentru pradaciunile ce s'au
virit in timpurT, la drumul mare.
Balaurul, ramurd de dealurr,in
jud. Neamtu, situata la 6 kil.
departare de orasul Piatra; se
intinde in directiunea N.-S., formind
Bula de hotar intre comunele
Gircina, Dobreni i Caciulesti;
este traversata prin mijloc
de soseaua judeteana Piatra-Neamtu
; partea ce vine in
stinga acestui drum, cind merge
spre Tirgul-Neamtu, se mal numeste
i Sarata.
Balaurul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Negoesti, prin
care trece limita de S. catre
com. Adincata.
Balaarul-Mic (Bäläurelul), co
In com. Carpinistea, jud.
Buzau, ramificatie din muntele
Balaurul.
Balaurului (Gura-Vaii-), iavor,
in com. Carpinistea, jud. Buzau ;
ese din muntele Balaurul si se
scurge, la dreapta, in riul Si&
nicul.
Balaurului (Mägura-),miigura,
la hotarul dintre comunele Garagaul
i Necsesti, jud. Teleorman,
la N. celeT ; are o
inaltime ca de 20 M. i periferia
ca de 6o.
Balaurului (Muchia-), numire,
data uneT lungT serh de coline,
care despart com. Beciul de
com. Carpinistea, jud. Buzdu.
Balcani, sat, in com. Tazldul,
pl. Bistrita, jud. Neamtu, situat
la 40 kil. 500 m. departare de
ora.sul Piatra, in drumul soselef
judetene Dobreni-Moinesti Oa
al. 48 kil. 500 m.); CU maxginile
sale formeaza hotarul despre
judetul Bacau.
Are o populatie de 235 locuitort,
care se tndeletniceste Cu
agricultura si cresterea vitelor.