Untitled - upload.wikimedia....

BALAClUL 210 BÄLANUL
Balaciul, pda'ure particularä, supusa
regimuluI silvic, apartine
com. Romanesti, pl. Cerna-d.-j.,
jud. Vilcea.
Balaciul, ftddure particulara, supusa
regimuluI silvic, apartine
com. Sldvesti, pl. Oltetul-d.-s.,
jud. Vilcea.
Balaciul, vale, jud. Dolj, plasa
Amaradia, com. Amarasti.
Balaciul-de-Jos, sat, In plasa
Ialomi ta-B alta, j u detul Ialomita,
pendinte de comuna Balaciul ;
este situat pe rnalul sting si
Ruga apa riuluI Ialomita, in
dreptul satelor Copuzul si Crasani-d.-j.,
carI sunt pe tarmul
drept al riuluI.
Numirea de Balaciul-d.-j. i s'a
dat spre a-1 deosebi de satul
Balaciul, care este situat la
2 kilometri mai spre nord si
pentru care se si numeste Balaciul-d.-s.
Sunt in sat 72 familif RominI
si IO familil TiganI, carI se ocupa
cu plugaria si aa : 279 bol,
477 ol*, 130 porcr, 241 cal si 2
AicI se aflä o bisericl construità
la anul 1836, la care
serveste un preot si 2 dascalI.
Balaciul-de-Sus, sat, in plasa
Ialomita-Balta, judetul Ialomita,
pendinte de comuna Balaciul ;
este situat la 21/2 kil. spre N.
de riul Ialomita, pe o mica vale,
lingá calea judeteaná. Slobozia-
Urziceni.
Numirea de Balaciul-d.-s. i s'a
dat spre a-1 deosebi de satul Balaciul,
care este mal' spre sud,
pe malul stIng al riuluI Jalomita
si care se numeste Balaciul-d.-j.
Aicr este resedinta primárid,
a judecatorid com. si a fost si a
companieI a 6 de dorobantI din
regimentul 5 Ialomita No. 23,
care s'a mutat la Brosteni-NoI.
Populatia satuluI este de 84
fama( RominI, 2 familif TiganT
si 2 familil GrecI.
Are o scoald primara mixta,
cu 32 elevI si 4 eleve si cu un
invätator retribuit de comuna.
In sat se aflá o biserica, la
care serveste un preot si doI
cintaretf.
Balalia, flnthui cu apa ce contine
iod si pucioasa, in judetul
Prahova, pl. Podgoria, comuna
Pacuresti ; apa acesteI fintinI se
intrebuinteaza la baut.
Balamuci, sat, face parte din
com. rur. Micsunesti-Greci, (v.
a. n.) plasa Mostistea, judetul
Ilfov. Este situat la S. de Micsunesti-Marf,
Intre lacul Caldarusani
si riul Ialomita, in mijlocul
padurer Balamuci.
Suprafata satuluI e de 1150
hect., din carI statuluI apartin
711 hectare si locuitorilor 439
hect. Statul cultiva prin arendasiI
s'a 211 hect., 25 ramin
sterpe, 75 izlaz, 400 padure.
LocuitoriI cultiva. 225 hect., rezervind
pentru izlaz 214 hectare.
In raionul satuld e un lac,
care poarta numele de Coada-
LaculuI-Cáldärusani, numit astfel
fiind-ca este o parte din lacul
Caldarusani.
Populatia e de 319 locuitorI.
Comerciul se face de i hangia
si I circiumar.
Sunt 287 vite marf si 488
vite micI.
Acest sat s'a infiintat pe la
anul 1609 pe pamlntul Tatomirul,
o parte din mosia Balamuceanca,
lar la anul 1817 s'a asezat
pe locul unde e azI.
Are o singura biserica, facuta
cu cheltuiala locuitorilor, pe la
anul 1817. Materialul aceste bi-
serief s'a ddruit de Grigore Ghica,
de la Mavrodin.
In luna., spre N. de cdtunul
Balamuci, se afla o manastire
cam ruinata, numita Schitul, zidita'
pe la anul 1756, cu cheltuiala
luI Papa si Irina. La zidirea
acester manastirr, aa fost
ajutatI si de calugdrul Eromonach
Pimen.
In curtea acestel maraistirl
a fost pana la anul 1871 o
Inchisoare pentru facatoriI de
rele.
Balamuci-din-Deal, pidure a
statuluI, In Intindere de 50 hect.
pendinte de com. Micsunesti-
Greci, plasa Mostistea, judetul
Ilfov..
Balancea, 7110fie nelocuit5., in pl.
Ialomita-Balta, jud. Ialomita, teritoriul
comunef Bucul; are suprafata
de rozo hect., din carl
400 hect. padure.
Balancea, peYdure, in plasa Ialomita-Balta,
judetul Ialomita,
com. Bucul, cu suprafata de 400
hect. si cu esenta: stejar, ulm,
plop, salcie, anin si jugastru.
Balanul, sat, in comuna Mastaplasa
Bistrita, jud. Neamtu;
este asezat pe podisul cuprins
intre ramificatiunile catre rasarit
a culmelor Negulesti, lapa
si Alunisul si intre riul Bistrita,
la 15 kil, roo m. departare de
orasul Piatra.
Terenurile sale accidentate, In
partea despre V., nu sunt proprif
agriculturer.
LocuitoriI se indeletnicesc cu
agricultura si plutaria.
Comunicatiunea cu satele vecine
se face prin soseaua judeteanaDobreni-Roznov-Moinesti;
prin un drum natural, care incepe
din dreptul kil. 24, al soseleI
precedente si duce prin