Untitled - upload.wikimedia....

BAIRAM-DEDE 203 BAIUL
Budgetul comuna este de
5843 leT la veniturl si 3423 leT
la cheltuelT, cu un excedent in
plus de 2420 leT. Sunt 318 contribuabilT.
Calle de comunicatie sunt :
drumul Ostrov-Mangalia, ce trece
prin sat, si drumurT comunale
catre Cazil-Mezad, Sevendie,
Dimircea, Haivan-Chioi, Docuzaci,
etc.
Su nt 7 geamiT, 6 in cat. Bairam -
Dede i i in cat. Ciacul-Argea,
Cu cite I pog. si lo hect., caer
maioritatea populatiuneT e mahomedana;
crestinh se duc la
slujba prin satele invecinate.
Bairam-Dede, sat, In jud. Constanta,
plaza Silistra-Nota, catunul
de resedintA al comuna
Bairam-Dede ; situat In partea
sudica a plasir i cea nordica
a comuneT pe valea Afighinea,
intre dealurile Mezarlic-Bair la
Est si Bairam - Dede la Vest.
Are o suprafata de 9708 hectare,
dintre care 64 hectare sunt
ocupate numaT de vatra satuluT
si de gradinT. Populatiunea
compusa din TurcT, RominT
BulgarT, este de 298 familiT, cu
908 suflete si se ocupa cu agricultura
si cu cresterea vitelor.
Bairam-Dede, deal, In judetul
Constanta, plasa Silistra-Noua,
pe teritoriul comuneT i catunultu
Bairam-Dede, de unde i-a
venit si numele. Se intinde pe
la apusul satuluT Bairam-Dede,
de la movila Ciali pana la virful
Tasli-Iuiuk, avind o directiune de
la nord catre sud. Inaltimea sa
maxima este de 180 metri, pe
care o atinge in virful saa Hogea-Iuiuk.
Bairam-Dede-Bair, deal, in judetul
Constanta, plasa Medjidia,
comuna Caraboci ; situat
in partea nordica a comuneT si
a plasil, cu directia Sud-Vest-
Nord-Est si o inaltime medie
de 135 metri. Este acoperit de
pasunT si de semanaturf mal ales
pe poale. Din drumul comunal
Bairam-Dede-Caugagi, care raerge
paraleI si pe culmea apusana
a acestuT deal, dá un alt
drum spre rasarit, la Cazil-Murad,
care tac acest deal in dota
Baisa, sat, situat in mijlocul pldurer,
pe mosia Stancesti, comuna
Curtesti, plasa Tirgul, judetul
Botosani. Numara 18 familiT,
cu 6o suflete. Vite sunt:
4 caT, 3 vaci si 7 porci.
Baisa, deal, in partea de Est a
comunel Brehuesti, judetul Botosani
; este o continuare a dealurilor
din com. Curtesti si este
acoperit cu padure.
Baisa, piidure, care se intinde in
partea de Vest a com. Curtesti,
pe mosia Stancesti si parte pe
mosia Brehuesti, comuna Brehuesti,
jud. Botosani.
Baisa, pirig, izvoreste din p5.durea
Agafton si se varsä in
piriul Hliboci, pe teritoriul comunei
Curtesti, plasa Tirgul, judetul
Botosani.
Baisa, fes, prin carc curge pi-
1-1111 Baisa, pe teritoriul comuneT
Curtesti, mosia Agafton, judetul
Botosani; este productiv in
fineturi.
Baiul, numit i gDihamul , munte,
in jud. Prahova, com. Predealul,
plaiul Pelesul, care serveste
de limita intre judetele Prahova
Dimbovita, la Nord de muntele
Tirla-BerbeculuT. E inalt de
1598 metri d'asupra nivelulur
MareT-Negre.
Din jaiba boerilor Constan-
tin Cretulescu, Constantin Dudescu,
Medelnicerul Grigore Hrisoscoleu
i Bibica, sotia raposatuluT
Paleologu, catre Mihail
Const. Sutu Voevod, se con-
. stata urmatoarele :
Ca niste SasT din Rijnovul
TransilvanieT, in zilele luT
Alexandru-Voda, baza.t1 pe un
zapis al Id Mihaiti-Voda-cel-Viteaz,
care le dedese muntele
O. paseà cu oile, aa cerut luT
Alexandru Voda sa le intäreasca
actul, i acesta, dupa cercetarile
facute, a luat acest munte,
ca o mosie ce se af1ä domneasca
si a dat-o danie bisericeI
crestinestI din satul Rijnov.
CA s'a numit epitrop a1
munteluT Baiul, Stolnicul Dumitrache,
a orinduit pe unul, Ionita
Leabul din Brasov, ca sa
alba asta epistasie, sa \rinda
muntele cuT va vrea i baniT
sa-T cheltuiasca la trebile bisericeT
si pe tot anul 0.11 dea
socoteala la dumnealur Stol -
nicul.
Cä dupd moartea lui Leabul,
boerii aa reclatnat iara.sT
si ea' Domnul Mavrogheni a
orinduit pe Stefánica, ispravnicul
judetuluT si pe Mihalache,
vataf ot plaiul Prahova, cari
mergind la fata loculuT, din
marturiile ce a(' fost, s'a adeverit
spusele boerilor i li s'a
lasat muntil in stapinire.
CA la leat 1790, in vre
mea stapinireT Nemtilor, Sash
dind jaiba la Viena, aü venit
cu ordin aicT in tara, cind la
divan se afla Entenberg i s'au
judecat, probind boeriT de mal
sus, posesorif munteluT, ca raposatiT
intru fericire DomnT, n'aa
facut Cu totul danie niel biserice'
din Rijnov, nid Sasilor,
ara numaT iarba sa o pasea
cu oile.
Ca Cu toate reclamatiunile
boerilor, muntele Baiul, numit