Untitled - upload.wikimedia....

BAICUL 202 BAIRAM-DEDE
venit statuluT de 4961 Id; acum
s'a impartit la locuitorT.
Baicul, iaz, in judetul Braila,
care pleaca din canalul Mucuroaia,
de la N. tIrleT Cotul-GirleT,
pendinte de com. Bertesti-d.-j.,
merge spre N.-E. trece in com.
Bertesti-d.-j., pe la E. iezeruluT
Untea i apol da in iazul Vintoaia.
Baicul, vale, in pl. Borcea, jud.
Ialomita, situatä intre satul Roseti-Volnasi
si canalul Borcea ;
contine apa numaT cind Borcea
debordeaza.
Baidac, iaz, in jud. Dorohoiti,
vezT Tureatca, sat si com., pl.
Berhometele.
Baimaculul ( Dealul - ), deal,
jud. Tecucia, situat in raionul
com. Colonesti, pl. Stanisesti ;
se ramifica din zarea DobrotforuluT.
Bairac, a'eal, in jud. Tulcea, pl.
Babadag, pe teritoriul comuneT
urbane Babadag ; este o prelungire
orientala a dealuluT Orta-Bair
; se intinde spre rasdrit,
avind o directiune generala de
la N.-V. spre S.-E., brazdind
partea centrala a plasiT i sudicá
a comunel ; se ridica pang la o
inaltime de 196 m.; este acoperit
In cea mal mare parte numaT
cu padurl ; pe la poalele luT trece
drumul comunal Babadag-Ciamurli-d.-j.
Bairac-Bair, virful cel maT tnalt
din culmea dealuluI Bairac, situat
in jud. Tulcea, in partea
centrala a plasii i cea de miaza-zi
a comuneI urbane Babadag
; are o inaltime de 196 m.
si este punct trigonometric de
observatie de rangul 3-lea ; domina
asupra drumuluT vecinal
Babadag-Canlibugeac asupra
van' Ceeliu-Chioi, ce trece pe la
poalele sale; e acoperit cu padurT.
Bairam-Dede, cow. rur., situata
in partea meridionala a judetuluT
Constanta, la 6 kil. spre S.-
V. de orasul Constanta, capitala
luT, i In partea tot sudica
a plasiI Silistra-Noua, la 60 kil.
spre S.-E. de orasul Ostrov, resedinta
plash.
Se margineste la miaza-noapte
Cu satul Bekter din pl. Mangalia,
la V. cu comuna Hairan-
Chioi ; la S. cu comuna Cara-
Omer si la E. cu com. Cazil-
Murad, ambele din pl. Mangalia.
Relieful soluluT e in general
putin accidentat de culmea Bairam-Dede
cu ramificatiunile sale.
Principalele dealurT sunt: Bairam-Dede-Bair,
cu virful Cogea-
Iuiuk (I 8o m.) la V., Mezarlic-
Bair (161 m.) la S.-E., Cazil-
Murad (164 m.) la rAsarit, Cune-
Bair (168 m.) si Malcoci-Mezarlic
(176 m.) la miaza-zi ; aceste dealurT
sunt acoperite cu finete,
pasunT i semanaturT. Movilele
sunt numeroase si gramadite
mar cu searnà in sud-vestul
satuluI Bairam-Dede; principalele
sunt: Cogea-Iuiuk (168 m.)
la V., Tasli-Iuiuk (178 m.), ele
ai1 servit ca puncte de orientare
observatie ; unele tind sa dispara,
fiind arate de locuitorI.
Hidrografia este reprezintata
numaT prin cite-va vE, cacr ape
curgatoare nu avem de loe; acele
vaT contin apa numar in
timpurile ploioase si primavara
; principalele sunt : Afighinea,
trece prin s. Bairam-Dede,
brazdind partea centrall a comuneT
; valea Chiogerciul-Punar-
Ceair la rasarit i Cricic-Ceair la
apus, pe hotar.
Clima comuneT din cauza lipseT
de padurT este cara aspra, cu
verT calduroase si iernT aspre ;
vintul de N.-E. sufla in continua
aproape ; ploaie cade in mica
cantitate.
Catunele earl o formeaza sunt :
Bairam-Dede resedintd, asezat
In partea nordica, pe valea Afighinea,
inchis la apus de drumul
Mezarlic-Bair ; Cialmagea in par.
teasudica, la 6 kil. spre S.-V.
de resedintä, pe valea Sarap.
cea, tntre dealurile Malcoci-Mezarlic
la Vest si Curu-Bair la E.
Suprafata totald a comunel
este de 6252 hect., din earl' 71
hect. ocupate de vatra celor 2
sate cu 169 case, iar restul de
6181 hect. impartit intre locuitorT,
care posedit 5123 hect., si
stat cu proprietarI carT au 1058
hectare.
Populatiunea totala este de
206 familiT Cu 927 suflete, carl
se impart ast-fel: dupa. sex:
469 barbatT si 458 femer ; dupa
starea civila : necasatoritT
519, casatoritT 369, vaduvI 39;
dui:a instructie : stiii carte 43,
nu stiii 884; dupa cetatenie
cetatenI RomInT 916, supusT
strain' 9, nesupusi strainr 2
dupa religie : Ortodoxr 152, CatolicT
9, Mahomedanr 760, LipovenT
6; dupa ocupatiune : 3 circiuman
i 309 agricultor!; dupa
avere : 107 cu proprietatI, 82
neimproprietaritI.
In ceca ce priveste calitatea
pamintuluT, cele 6252 hect. ale
comuneI se impart ast-fel :
71 hect. teren neproductiv
(vetrele satelor); 6181 hect. teren
productiv, din cad: 2731 hect.
loe cultivabil, (din car/ 170 hect.
ale statuluT cu proprietarT, 2561
hect. ale locuitorilor); 1870 hect.
loe necultivabil, (din cad 206
ale statuluT cu proprietarT, 1664
hect. ale locuitorilor) ; 1580 hect.
loe izlaz, (din earl 682 hect. ale
statuluT cu proprietarT, 898 hect.
ale locuitorilor).