Untitled - upload.wikimedia....

BAIA 200 BATA-DE-ARAMIt
Baia si hotarul tirgulur Bala).
( Uricarul» vol. I, p. 262).
La 1776, Iulie : «Comisara
Austriecesti si Turcesti pentru
delimitarea Bucoviner se intilnira
mar Intir in Baia unde 'T-ad
aratat plenipotentele si s'ad apucat
de demarcaciune». ( Uric.»
de T. Codrescu, vol. IX, p, 255).
La 1803: «Baia Bogata, a Dumisale
Logof. Constantin Bals,
avea 293 liuzI, platind bir 4540
1. pe an fiind si 25 liuzI de cer
fara bir . ( Uricar.» de T. Codrescu,
vol. VII, p. 240).
Muzeul National din Bucuresti
posecla mat multe petre
funerare Cu inscriptiunr latine
si germane referitoare la colonia
saseasca din Baia.
Baia, deili, jud. Tccuciu, se Intinde
de la Nicoresti, merg-c
spre S.-E. pana in sesul ora-
$ulut Tecuciu.
Baia (La-), localitate, in judetul
Prahova, comuna Opariti, plaiul
Teleajenul, unde este un izvor cu
apa minerald, ce contine sare
si pucioasd. Apa sa nu se intrebuinteaza.
de locuitort.
Batrinir spun, cá in acest loc
a fost odinioard mina de sare
aceasta se dovedeste prin urmete
podurilor si ale drumurilor
regulate ce duceau de la Baia
in toate directiunile.
Timpul cind aceastä mina se
exploata in regula nu se stie
ru siguranta, dar se stie ca pana
la anul 1803, orI-ce locuitor avea
voie sa la sare, In schimbul unet
ddrt anuale de un fuior de cinepd
sau de in si o gaina.
Baia, piriii, jud. Tecuciu, curge
la S. de satul Cositeni, comuna
Brand$esti. Se zice, cA 151 trage
numele de la un calugar nutnit
I3aia, care a facut si biserica
din Cositeni, unde este Ingropat.
Baia, vale, in com. rur. Rocsoneni,
pl. Dumbrava, jud. Mehedinti.
Baia, vale, In jud. Prahova, izvoreste
din dealul Malini, com.
Päcureti, pl. Podgoria ; curge
de la N.-E. spre V. si se varsa
In gina Turburea, tot In raionul
com. Pacureti.
Baia, vale, jud. Tecuciu, incepe
din satul Vizure$ti, merge spre
S., paralel cu dealul cu acela$I
nume si continua pana in proprietatea
Tecucenilor.
Baia-de-Aramä, com. urb., in
jud. Mehedinti, asezata in par
tea de N.-E. a plaiuluI Clo$ani,
la distantd de 61 kil, de orasul
T.-Severin; e situata pe valea aper
13ulba $i valea ora.$uluf, intre
dealurile Cornitul - Bail, dealul
Dochiciul, Dealul-Mare ; formeaza
comuna cu satele Tarnita, Dealul-Mare,
Mahalalele, Valea-Orasulur,
Zgindaresti i Ocneni.
Se margine$te la rasärit cu
com. Negoe$ti si satul Padesti ;
la apus cu com. Ponoarele ; la
miazd-zi Cu com. Comanesti
satul Pistrita ; $i la miaza-noapte
cu cornunele Maral$esti si Orzesti.
Aceastà comuna are 180 concu
1050 locuiton in
230 case. Ora.$1.11 Baia-de-Arama
$1-a luat numele de la minele
de arama ce erau puse
alta data in exploatare, si ale
caror ramasite se vad si pana
asta-g. (V. Ocnele si Baroaia).
Baia-de-Aramd este unul dintre
cele mal' bune debuseurr pentru
desfacerea cerealelor in plaiul
Closani. Mal' ales Dumineca,
cind locuitorir plasir se aduna
ad i spre a face tirguelile de
saptamind. Baia-de-Aramá este
re$edinta subprefecturet plaiulur
Closani, judecatoriet ocolulur
Bala-de-Arama, a companiei I-la
de dorobanti. Are o $.coald primara
urbana de baetl cu 2 institutorr
si o scoall primara urbana*
de fete cu i institutoare,
frecuentate de 120 elevi si 67
de eleve. Are localurI de scoald
in conditiunI foarte bune. Mar
ales localul scoalei de fete, construit
cu spesele d-luI proprie.
tar I. A. Protopopescu, din com.
rur. Strehaia, pl. Motrul-d.-j., in
anul 1892, cu suma de 12000
de ler si cldruita comuner Bajade-Aratna,
Intrune$te toate conditiunile
cerute unuI local propriu
pentru scoald. Are 2 biserid
cu 2 preotT si 4 cintareti.
Are 9 eirciumI. Un oficiu telegrafo-po,tal
al carur venit pe
anul fin. 1896 97 a fost de
leI 3058.34 si un spital, Cu
dal propriu, intretinut de judet.
In Baia-de-Aramd, industria tesdturilor
de liná. este foarte dezvoltatd.
Ocupatiunca zilnicd a
locuit. din Baia este comerciul
si agricultura. In comuna sunt:
14 plugurr, 20 care cu bol, 21
cdrute, 89 stupf. In acest erg
trec patru sosele : i judetiand,
2 vecinale i I comunald. Budgetul
comuna este de 6936 le'
la veniturr si de 6325 ler la
cheltuelt. Numarul vitelor In aceasta
comuna este de 316 vite
marI cornute, 50 cat, 89 or, 86
capre si 196 rimdtorr. La Baiade-Arama
se gdsesc ape minerale
i carbunr.
Pozitia cea frumoasd, intre
dealurr, a ora$ulur Baia-de-Arama,
$i eftinatatea vietic, in aceasta
localitate, face a fi recomandan
pentru vizitare si petrecere
in lunile de vara, ca loe
ce are o clima. dulce si placutd.
In Baia-de-Aramd se maI afla o
spiterie, iar in dealul Cojoeul
o fintind frumoasd, cu apa. bulla
de brtut, ce serveste pentru spitalul
din aceasta localitate, Apa