Untitled - upload.wikimedia....

BAIA 198 BAIA
sau mal putin marT, de sutera.ne,
etc. BatrInul Boz spune,
cä ar fi auzit de la parintiT saf,
ca In livada lor ar fi fost in
vechime o bisericä.
Drumurile principale sunt: la
FalticenT (7000 m.), la Sasca
(4500 metri), la Fintina- Marc
(7000 ni.), la Bog,-ata (3000 m.).
Din trecutul satulut. In vechime
Baia a fost un tirg mare
S i sc crede, ca aci a fost chiar
scaunul Domniel primulur descdiecator
al Moldovei, Dragos-
Vodä. Descresterea sa incepu
dupa mutarea autoritatilor la
Suceava. Unif cronicarT cred, ca
inceputul cetatiT Baia a fost pus
de niste olati tAsisderea.
firgul Baia l-au descalicat niste
olarI sag ; Olarie saseste se
chiamd Baia». (N. Costin. Letop.
I, pag. 84 si Apendice I,
p. 379). Orasul exista lnsa maT
inainte de descalecarea luf Dragos,
dupd cum aratd o geogsafie
ruscasca, anterioard anu-
Itif 1347 si se crede, cá ad, si
anume la Bogata, ar fi fost mine
exploatate de Romani ( Istoria
Rom. de A. D. Xenopol, vol.
I, pag.,. 244).
Din «Notita asupi a minelor
adresatä la 1832, Maiu 31, Guvernuluf
provizoriu rusesc, ce
administra atuncI Moldova, de
catre directorul scoaleI de arte,
Mihailic de Hodocin, extragem
urmätoarele : tNetägaduite dovezT
ale exploatatid minelor se
infatisaza la Baia, pe 1-11.11 Moldova,
din urmatoarele date si
argumente:
i. Pentru cä RomaniT dupa
numele anticel politiI Baia, asezatä.
lingä Neapole, unde sunt
ape minerale si metalun, la colonizatia
lor in Galia au numit
asemenea loe Baiona si in Dacia
pe acest temeiu au dat numele
de Baia la toate locurile
unde au aflat asemenea pro-
ducte. De aceia, in Ungaria
In Transilvania, mal toate minele
se chiama Banja (Baia),
dupä care RominiI au numit
moneta: banI, precum Italieniï
de astazI o numesc in chipul
urmator : Bajocco.
2. Baia, in Moldova, a fost,
In epoca vechie, politic insemnatä
si locuitä de Lingua si
SasI Transilvani, call nu puteau
fi alta de cit minen'. Aceasta
se adevereaza din ruinele aflatoare
astazI la Baia, din bisericele
si mormintele säsestr,
din cart, acel cu inscriptia din
anul 1652, este al until Lupu
Banariul, adica lucrator de barn;
de asemenea au fost si aproapele
sat Sasca, locuit de minen'
SasT. Se pare Inca, cä ei au dat
numele lor i tirguld Neamtu...
( Uricarul» de T. Codrescu, vol.
VIII, pag. 25).
In prima harta geograficä a
Rominid de Tacov Essler si
George Ubelin , publicata in
1513: Tabula moderna Sarmatiae
sive Hungariae , Poloniae,
Russiae, Prussiae et Valachiae.
E. Ptolemeo Argent :
1513 , Baia este omisa ( Arhiva
istorica de B. P. Hasdeu, I,
pagina 178-179).
Orasul Baia a fost locuit de
multi Sag. De asemenea intilnim
in Moldova Baia, Inca
de prin veacul XV-lea, ca locuita
de Sast . (A. D. Xenopol,
Ist. Rom.» II, pag. 233). Mar
multe documente pomenesc de
SasiT din Baia. Asa, In 1453,
Alexandru Voda harazeste manastireI
Probota intre altele
t si I-am dat, cu voia S:oltuzuluI
si Purgarilor de la Baia,
ca de la moara lor sa aiba a
lua manastirea noastra pe tot
anul cite 12 coloade (masuff)
de orz i 4 coloade de grill
fara niel o zabava ; lard daca
din Baia vor calca vre-o
data aceastä tocmcala, atund
acel S4i ne vor pläti 60 de
nuble argint ...» (tArh. Ist.» de
B. P. Hasdeu, I, p. 102).
La 1407, Alexandru-cel Bun
reguleazá taxele van-laic pcntru
marfurilc de import si export:
lard pcntru exportatiunea
postavurilor la Bistrita, in Ungana,
se va plati, in Suceava, de
la I grivra pang. la 3 grosI,
in Baia, de la i gTivnä Ora
la Ili: g-rosT, la Molcla.vita asemenea
si la Intoarcere din Ungana,
cu marfä de acolo, se va
plati de la un tarhat In Moldavita
pand la 2 grosi, In Baia
asemenea .
Cumpatind vite sau cirlanI
in Bacau sau in tirgul luT Ro
man sail* in Baia, sau in Neamtu,
sau in alte orase ale noastre, la
locul cumparä.tureI se va da
vaind : de la I vita t gro,
asemenea de la IO oi sau de
la I° porcI, sail de la '00 piel
de miel ; de la too piel de bou
pang. la I° gjos'i ; de la loo
piel crude pana la 2 grog .
Importatiunea jderilor ungurestT
e liberd, platindu-se yarmä
de la i grivnä. in Baia pana la
2 grog,... din care jderi fiber
este a se vinde numaI dupä ce
noi ne vom alege clt ne va
trebui ( Arh. 1st.» de B. P.
Hasdeu, I, p. 130 132).
Printr'un hrisov al luI stefan
Voda, din 31 August 1458,
se dä ceara de la toatc crismele
din Baia, mänastireI Moldavita.
(< Uricarul ) de T. Co
drescu, vol. X, p. 127).
In a.sezamintul comercial 11cut
de tefan-cel-Mare in Suceava,
la 1460, Iulie 3, se zice:
Cine va duce postavurT la Bistrita
sau la Ungaria, va plati,
In Suceava, de grivna 3 grosi,
In Baia, de grivna I 2 grosI...
iar intorcIndu-se din Ungaria
va pldti, de fie-care sarcina sou