Untitled - upload.wikimedia....

BAHRIM 197 BAIA
ab.' In partea de E. a satului
Buda, din com. Buda-Rafaila, pl.
Stemnicul, jud. Vasluia.
Bahrim, deal, In judetul Falda,
spre S.-V. de s. si com. Gura-
Bohotinului, pl. Podoleni ; este
o prelungire a dealului Voloca.
Baia, cont. rur. si sat in centrul plä.sil
Moldova-d.-s., jud. Suceava,
si cam in centrul judetulta. Se
margineste la E. Cu com. Fintina-Mare,
la V. cu Sasca, despartindu-se
prin semne conventionale,
coasta elesteulur si 1-1111
Moldova si la N. cu Falticeni
prin pirlul Buciumeni. Are forma
unur patrulater neregulat,
inclinat spre rlul Moldova. Perimetrul
comunei e In lungime
de 25000 in.
Formata dintr'un singur sat,
Baia, e populata cu 620 capI
de fam. ce numara 2570 sufl.
saa 1269 barbati si 1301 fem.,
din cari 154 Izraeliti. Contrib.
sunt 687.
Budgetul comuna pe anul
1892-1893 are la venit. 10843
lei si la chelt. 10807 lei ; lar
al drumurilor 1887 leT la venit
774 la la chelt. In toata. comuna
SU a : 133 cal, 420 bol, 446
vaci, 274 oI, IO capre, 323
porci si 200 stup. In comuna'
sunt 3 mori (2 pe Moldova si
una pe omuzul-B.liel) ; o fabrica
de spirt, a proprietatiI, ce
produce anua/ 5163 to litrurr, al
ca'ror pret pe loc e de 5 la
decalitrul, la care fabricä sunt
intrebuintal 6o de oameni; un
fierastrau primitiv, cu 2 pinze,
pus in miscare de apa adusA,
pe canalul VelniteI, din Moldova.
Mai sunt : 2 fierarl buril
Nemti i mai multi Tigant,
6 cizmari. Comertul acesta
comune e, ca peste tot locul
in acest judet, activ. Sunt
treI circiume si 2 cAsApil. Pe
lingd plugazia, cea mal mare
parte dintre locuiton se ocupa
cu fabricarea de: donite, cofite,
budle, putinI i alte fabricate
din brad, pe can le desfac pe la
lasi, Botosani, Dorohoia, Vasluia,
Roman, etc.
Altitudinea comund de la nivelul
marei variazA intre 400
700 m. E udatä. de 14111 Moldova
cu afluentii sal, din dreapta :
Bogata, Jerna si Miclausa, lar
din stinga: Recea,
Mari, unit cu
si doua iazurI.
Mosia e a mostenitorilor marchizei
Carolina de Bedmar. Suprafata
teritorialä a comuna e
de 3853 l'Ale], din carT 1728 padure,
1325 loe de cultura si. 800
netrebnic.
Lo cu itoril improprietariti dupd
legea din 1864 sunt : 35 fruntasI,
146 mijlocasi si 202 codas)",
stapInind 1346 rala
In apele comuna se gaseste
aproape tot felul de pesti de
riu i iaz; lar in padurr se adapostesc
mistretI, lupI, cdprioare,
etc. Sesul Bad e renumit
pentru fantul cä atrage mult
vinat de cimp.
La 8o3, «Baia-Bogata, a dumisale
Logofatului Constantin Bals,
avea 291 liuzI, plätind bir 4540
lei pe an, fiind i 25 liuzI de
cei ara bir». («Uricarul» de T.
Codr. VII, p. 249).
La 185o «Baia-Bog-ata la tinutul
Suceva, Ocolul Moldova,
mosie a räposatuld kneaz Alecu
Cantacuzino, are sat cu doua biseria,
cinci preotT, doI diaconT,
patru dascalI, un privilegiat,
patru-zeci i unu nevolnicI, 57
vadane, un vatav, 37 slujbasIvolnicI.
Pe l'higa mosiile Cotul-
Baia, Boroaia si altele. Numarul
de 326 locuitorl ». («Buciumul
Rom.» An. I, 1875, p. 87).
trage numele de la baia (mina
metalurgicA) ce se afla In vechim e
ad si din metalele scoase di n dea
lul i pirlul Bogata i riul Moldova.
Vatra satuluI ocupa su
prafata de 342 falci.
La 15 August, ziva hramuld
bisericeT, se face tirg si joc mare,
cu care ocazie satul e vizitat
de locuitorir de prin toate satele
invecinate si de tirgovetii
din FAIticeni.
Are o biserica zidita de Petru
Rares la 1532. aDupa intoarcerea
din Tara Ungureasca Petru
- Voda.- Rares facu biserica
din Baia . (Gr. Ureche, «Letop.»
I, p. 25). Biserica a fost zugravita
si pe dinauntru si pe din
afarri. Induntru se vad chipurile
luI Petru - Rares - Vodd, Elena
Doamna si a fiicer lor. Cu vre o
citr-va anY in urma s'a zugrAvit
din noa pe din @Sara. E servita
de 2 preotT i 2 cintaretT.
coala rurala mixta Cu un In
vatator platit de stat, s'a infiintat
la 1865 si e frecuentan' de
6o scolari.
In marginea N.-V. a satuluf se
aflá ruinele bisericei luI Stefancel-Mare
numite Biserica-Alba;
lar In grddina proprietatii se vad
ruinele une biserici ce poarta
numele de Biserica -Saseasca.
(V. a. n.).
Alte locurr mai insemnate prin
imprejurimi sunt : Cetatuia., lo
calitate pe un cap de deal, in
partea sudicà a satului, peste
rhil Moldova, numita, ast-fel pen
tru cà asa aù apucat-o si locui
toril de la mosT-stramosT. Se ba.nueste,
ca sub scoarta superfi
dalä de parnint, trebue sa fie
ziduri, iar bah-111ff povestesc, cd
aci ar fi ingropati banT in buti,
precum si alte odoare vechT.
In oborul primariei, in mai
danul (plata) comunei, la locui
torul Nicolae Radu, in livada
lui Costache Boz i alte localitati,
se &ese temeliI de ziduri,
de pivnite, de cladiri mal mult