12.05.2013 Views

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

Untitled - upload.wikimedia....

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

BAHNA 194 13AIINA<br />

dupa starea civild sunt: 38 peca:<br />

satoritI, 39 CdSgtOritT, 2 vaduvi,<br />

2 divortati ; in raport cu instructiunea<br />

: 7 tiü carte $i 74<br />

nu tiù. Case 27.<br />

Locuitorir se ocupa cu agricultura<br />

$i cre$terea vitelor. Terenul<br />

este relativ cit se poate<br />

de producdtor.<br />

In acest sat se afla: o fierdrie, 2<br />

rotdrir, 3 morr de apd. Vite sunt<br />

In numar de 240.<br />

Bahna, sat, in jud. Roman, pl.<br />

Siretul-d.-j., spre sud-vest de<br />

ora$ul Roman, la extremitatea<br />

judetulur, la 22 kil, de ora$111<br />

Roman $i la 21 kil, de resedinta<br />

plA5h. Este asezat pe $es. E re-<br />

$edinta comuner Bahna. Are<br />

144 capI de familie, 149 contribuabill,<br />

509 loc., din carr 63<br />

$tiu carte ; 135 case. Populatiunea<br />

este 1-omita, arara de 6<br />

fam. Evrei. Se lucreazd cdrute,<br />

roate $i tesäturT alese de lila.<br />

Sunt 438 capete vite mar'. Are<br />

o $coall mixta., care a fost frecuentan<br />

in 1886-87 de 37<br />

elevI (36 bletf $i i fan) din 68<br />

inscri$1 (66 bäetI $i 2 fete). Are<br />

2 bisericT : una de valatum $i<br />

alta de lemn deservite de dor<br />

preotl. Este legan cu ora$ul<br />

Roman prin osea.<br />

De vechimea acestm sat aminte$te<br />

un document de la<br />

1752. Este de notat, cum cd a<br />

cest sat apartinea jud. Neamtu,<br />

de unde se deduce cum ea marginea<br />

de vest a jud. Roman,<br />

era mal aproape de ora$ul Roman<br />

cum este in prezent. Din<br />

acest sat era episcopul de Hui<br />

Inocentie, (lupa cum se constata<br />

dintr'o hotärnicie de la 1752,<br />

de unde se vede, cd pe acele<br />

timpuri acest sat era imparta<br />

filtre 3 batrinI raze$I : Gelasie,<br />

Neghitu $.1 Pavel.<br />

Bahna sau Bahnita, denumire,<br />

ce o da poporul satulur Gunoaia,<br />

com. Rachitoasa, pl. Stani$e$ti,<br />

jud. Tecuciti.<br />

Bahna, baltd, in jud. Dorohoiti,<br />

forman din scursoarea Siretulur,<br />

pe teritoriul satului Baline$ti,<br />

com. Zamo$tia, pl. Berhometele.<br />

Bahna, a'eal,jud. Bacdu, pl. Trotu$ul,<br />

com. Bogclane$ti, pe teritoriul<br />

satulm Cu acelag nume,<br />

situat d'a stinga Oituzultn.<br />

Bahna, ia in com. Flaminzi,<br />

pl. Co$ula, jud. Boto$ani.<br />

Bahna, i.5vor de apd, pe teritoriul<br />

comuner Valea-Sarif, plasa<br />

Vrancea, jud. Putna, care formeaza<br />

ob'r5ia piriului Säi ata.<br />

Bahna, limiM de granild, intre<br />

Rominia si Ungaria in judetul<br />

Mehedinti. In urma unor<br />

neintelegerr ivite in anul 1886,<br />

'filtre locuitorir din com. rurala<br />

Virciorova $i cer din Ungaria,<br />

pentru terenul, care era neutru<br />

intre Virciorova 5i Or$ova, s'a<br />

stabilit, in paguba locuitorilor<br />

Virciorovem $i a statuluI, prin<br />

conventia de delimitare din anul<br />

1887 ca, in loc de riul Cerna<br />

ce urma sa fie limita 'filtre ambele<br />

sate, sa fie Bahna granita<br />

definitiva 'turna' la Virciorova,<br />

intre Romtnia $i imperiul Austro-Un<br />

g-ar.<br />

Austro Ung,aria a flcut astfel<br />

o calcare de teren in pamintul<br />

tara romine$tr, mal* bine de<br />

ono mil pog,oane. Sunt multe<br />

hrisoave in satele limitrofe caer<br />

dovedesc, ca inca din timpul<br />

luT Mircea-cel-Mare, Domnul TariI-Rominestr,<br />

a fost hotarul intre<br />

Tara-Romineasca $i Austria pe<br />

apa Cerna $i Baile-Calde (Mehadia),<br />

$i chiar tractatul de la<br />

Si$tov, din anul 1791, August<br />

21, nutnete apa Cerna, limita<br />

intre imperiul Austriac i Tara-<br />

Romtneascd.<br />

Bahna, rno,cie, judetul Bacau, plasa<br />

Trotu$ul, comuna Bogane$ti,<br />

despre care T. Codrescu<br />

( Buciumul Romin , 1875, pag,<br />

85) se exprimd ast-fel : «Aceasta<br />

mo$ie a fost a Kneazulur Dimitrie<br />

Cantacuzin, cutnparata la<br />

1847, Cll pretul de 3632 galbenr<br />

de la d-luI Cdminarul Spiridon<br />

l'anden, ce o cumpdrase maI<br />

inte de la d-lur Vornicul Scarlat<br />

Miclescu, carele la anul 1841<br />

siguripse$te pe cucoana d-sale<br />

Ralu , nascuta Roset , cu aceastd<br />

mo5ie, pentru vinzarea<br />

mo$ier Borza de la tinutul Botosani,<br />

ce o avea zestre, vinduta<br />

catre Vorn. Iancu Giurgea;<br />

iar acuma la 1853, aceasta mo-'<br />

$ie, d-lur kneazul Cantacuzin o<br />

vinde d-sale Sardarultn Manolache<br />

Apostoliu in pret de 5000<br />

g-,albenr. Are sat, 3 nevolnicI, 5<br />

slujba$I volnicr, I vdtav, 4 vadane<br />

; pe linga mosiile Groze$ti,<br />

Bogdrtne$ti, Tise$ti $i altele, cu<br />

un numar de 25 locuitorIo.<br />

Bahna, mo)cie, in com. Girovul,<br />

pl. Piatra-Muntele, jud. Neamtu.<br />

Impreuna cu un loc situat pe<br />

motja Danesti, numit Cotul lur-<br />

Simion - Ciobanul (ca de 312<br />

falci), are o intindere pana la<br />

49 I 12 hectare (343 2 filler).<br />

Se invecine$te la N. cu delimitarea<br />

din 1864 (pamintul pe<br />

care s'au improprienrit insurdter!<br />

satulur Bahna), $i cu mo$ia<br />

Zide$ti ; la S. cu mo$iile Ivane$ti<br />

Roznovul ; la E. cu Mdrgineni<br />

$i la V. cu apa Cracaul, ce este<br />

hotar despre mo$ia Roznovul.<br />

Aceasta mo$ie se compune<br />

din locurr de araturd $i finete,<br />

avind o livede cu poni roditorr<br />

$i dota morr, una pe apa<br />

Cracdulta g alta in sat, precum

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!