Untitled - upload.wikimedia....

BACMJ 186 BACAt
data cu partea din jos a orasuluT,
unde solul pare a fi lipsit
de constructiunI vechT.
Acum doug sute de ami* aproape,
Dimitrie Cantemir ne
povesteste, eä orasul era situat
intr'o instila a rtuluT Bistrita
(«Descrierea MoldoveT , traducerea
romtna, tom. II, pag. 18);
lucru ce a putut sä fie cu putinta
pe acele timpurT, cunoscindu-se
de totl schimbarile capricioase
ale cursuluT riuluT.
Intru adeverirea acestd necunoscute
mutar*/ a riuluT, aducem
urmatoarele : «A fost obiceiu
ca sá alba. CatoliciT, locuitorl
in Moldova, un episcop
cu episcopia in erg la Baca.
Apa Bistritei a surpat biserica,
si de atuncT s'a mutat in tara
leseasca. Acum episcopul Stanislas
Iezerski, ce se numeste
al Bacaulul, venind si voind s'O
se aseze in tara, Voevodul i-a
dat poslujnicT de oamenT strainT,
pe care s11-1. a.5eze in satul Trebes
al Episcopier, ce este la
tirg la Bacau ; i-a mal dat Episcopid
si tot felul de alte
scutin . (Uricul lur Grigorie
Ghica, dat in 1741).
Chiar astazTpartile marginase,
de la estul i nordul podisuluT
maT ridicat al tirgulur, sunt
supuse la dese revarsan ale riulm
Bistrita, cind vine mare, precum
si ale celor doua piraie : Barnatul
i Negelul. Pentru apararea
acesteT 041 a orasuluT, de desde
revarsärT ale riuluT, s'a inceput
construirea unuT dig (zagaz), care
este pe jumatate neterminat.
Acest oras, din vechime, a fost
scaunul une! episcopiT catolice,
cu titlul Episcopus Bacovensis
, creata in locul celd de la
Siret in anul 1401, de catre
papa Bonifaciu IX-lea, avind o
mosie i astazI, sub stapinirea
embaticultn. In secolul al XVIlea,
aceasta episcopie fu unja
cu vicariatul apostolic din Tara-
Romlneasca, i titularul purta
titlul Episcopus Argensis et Bacovensis»
(cAlexandre le Bon
de Bengesco, pag. 62).
Din cele precedente se vede,
ca. pe la jumatatea secoluluT trecut,
Episcopia s'a tnutat in Polonia.
(Melhisedec, «Papizmul
biserica ort. in reg. RominieTz, p.
17). Prin secolul al XVI-lea era
la Baca(' o manastire franciscana,
care a fost distrusd de un foc.
In ora§ul Bacau, pe timpul
lur Alexandru-cel-Bun (1401
1433), care locuia adese-orT in
acest erg, trecea frontiera moldoveand,
i ad i se afla un stabiliment
de vaina, dimpreund cu
cite unul la Trotus si la Tazlau.
Postavurile de Orient, cu
destinatie pentru Brasov, se va.muiau
la &cal l Trotus.
La 1422, Alexandru-cel-Bun
a dat mandstiret Bistrita, jud.
Neamtu, vama de la Tazlau,
care depindea de cea din Bacan
si care probabil apartinea atunci
aceleiasi manastin. La 1456, Stefan-cel-Mare
confirma posesiunea
vamilor mandstirei Bistrita.
Despre numele ora§ulm Bacan,
despre Episcopia catolica
dinteinsul i despre vama ce
se afla acolo, trateazd si d. B.
P. Hasdeu, in tom. III din Etymologicum
Magnum Romanim»,
p. 2288-2294. Credem de mare
interes a extrage si a decopia
dintr'acea erudita notita, faptele
urmatoare : In privinta numeltn,
d. Hasdeu respingind pentru
dinsul o origina ungureascd, precum,
bine inteles, i ridicula luT
derivatiune din numele zeulur
Bacchus, pare a inclina catre o
etimologie turanica, ce s'ar afla
in relatiune Cu ocuparea tinuca
si a intregeT Moldove,
de Cumam, mai inainte de al
XII-lea secol.
D. Hasdeti vorbeste apoT de-
spre Episcopia catolica din Ba.
cau, pentru care citeazä hrisoave
de la Duca-Voda si de la Anton
Ruset, precum O. un pasa.
giti din Miron Costin, cu ur-.
matorul cuprins : Episcopul de
Bacan are titlul : al bisericilor
catolice din toata tara Moldovh.`
Autoritatea luT se intinde
supra Bug,iaculuT, unde locuesc
nu putim CatolicI, anume in Cetatea-Alba.,
In Tighina i in cele
sapte sate hanesti . (Vezi lista
Episcopilor catolid din Bacan in:
Bencö, «Milcovia , II, 24 35).
Tot asa de interesanta pentru
trecutul orasulin nostru este si
descrierea luT, facuta. la 1640, de
episcopul italian Marco Bandini
tiparita. in Kurz's Magazin
II, pagina 14: «Orasul Bacau
a fost Trae() vreme resedinta
Domnilor Moldovei, mal ales atunci
cind tala Margareta, fiica
Voevodultu unguresc Stefan din
Transilvania si prima sotie a lut
Alexandru-Voda (-1- 1410, sub
care Bacaul ajunsese la apogeul
inflorirer sale). Pe atuncT se inalta
in partea sudica a orasulur un
palat domnesc, care acum zace
in cenusa. Pozitlunea orasuluI e
cea maT desfatata, scaldat la
rasarit fiind de riul Bistrita, care
se revarsa cu violenta din munth
Ardealultn, la miazd-zi privind o
intinsa dmpie acoperita cu dese
sate rominest ; despre crivat
pana la CarpatT avind vestita
vale a Bistriter, numita ast-fe]
dupa riu, si in fine despre
pus, la departare de o leghe,
muntI i dealurT, intrerupte prin
val, cale de treT zile pana la
Transilvania. Aerul e cel mal
sanatos ; padurT frumoase prin
natura si prin arta, stejdrir,
fiare salbatice s't pasan multhne,
riurr pline de pet/ delidosT ne.
cunoscutl in Italia, apoi belpg
de vite, de grine, de poame,
unt i miere .