Untitled - upload.wikimedia....

BACMY 185 BACA/1
9. Ond oare-care din locuitorl, din
binale locuitoare si nu spiculätoare, precum
de pildä crisme, hanurl, dughene
alte asemenea se vor vinde de ved,
dupit trebuinta ce4 va Irtdemna, atuncl
acea binea locuitoare, dacä se va locui
de cumpärätor, vor avea dreptate a tine
si locurile de hranä ce va fi avInd viniätorul,
peste jo anl dadí va fi sträin
venit din alt orar sati sat si de va fi
crestin, (lar fiind de altä natie i sudit
nu va putea intra In locurile de hrana),
dar plín la vremea de io anl locurile
vor ram/ne In folosul obstieI; lar fiind
cumparltorul vcchiü tIrgovlit de lo anl
salí mal Invechit, atuncI va trage si locurile
vinzlítorilor, daca Insä nu va ave
alte locurl de hranä. de mal' Inainte, dar
avInd asernene loe de hrani, nu va maI
pute cere alt loc, i cu asa chip poste
ramtne proprietar cumpäritorul, i vhtzatorul
raralne stIrpit de dreptiltI pentru
tot-d'auna, iar la IntImplare de Inchiriat
se va aplicarisi la punctul maI sus al
8-lea.
Io. Locul, ce se va pute opri pentru
imas, se va pästra tot tuteo Ingrilditurá
cu cea-raltä tarini, in care cite o vitlí
salí mult douä, acele mal cu nevoe trebuitoare
pentru Indenrinare si hranil a
fieste-caruia din locuitoril proprietari, se
va primi a se puna, Insä a localnicilor
Cu pastor tocmit de obstie; lar mal multe
vite sil nu se Ingaduiasert a se 1:oiga 'in
acest imas mai %/Idos oI, niel pe cel din
afará de ima.s nu vor fi slobode a se
pmuna, !alai a localnicilor proprietarl
slobozenie o vor avea numal pe vreme
panii eInd se vor da oile In stinä, iar
apot altura niel tuteo vreme nu vor fi
slubode a se pasuna, bez de treI capre
ce poate sll le aibá unii pcntru trebuinta
de cura si aceasta pentru ca sa se posta
tnlesni hrana celor-ralte dobitoace a
proprietarilor.
Pentru cl proprietatea thgului
se gaseste impresuratä de catra megiesitele
mosil, intre care trebuinta cere
neapärat de a se scoate de sub impresurare
la a aína luerir' I, Osa a nu fi
InadinsI vechill stäruitori pänä. In sfIrla
(nu poate fi nimica adus Intru
De aceea d-lor Ocrotitora Impreunä cu
ale sale mäldul5.'rI, vor socoti a aleätui
niste destoiniel vechill de asemenea treacredinciosr,
cinstitl i harnicl lu
arora plata alcatuirel si cheltuelile
ce va cere trebuinta osebit a se mal
face, se vor da din cutia &gula.
12. 06 la ce lucrare va cere trebuima
a se aduna ale sale rnadularl, se
lmelege cl dupä forma mal sus zisä, se
va isali de toff elt1 se vor aduna In acea
zi presus fiitoare i dupii congläsuirea
ce va urma In totimea adunireI alese
cu d-lor OcrotitoriI, dad. nu va fi
unire In lmelegere i socotintl i vor fi
dezbinäri, atuncI socotintele se vor da
In judecatä i glasurile covIrsitoare adeverite
prin iscäliturile presus fiitorilor
aceleI zile, va ramIne temel Inca si de
la se pune /n lucrare, lar pentru ceI-
Isl va da socotintä pe care s'a Intemeiat
de nu s'a unit, si asa pe acele
jurnalurl, care se vor pästra cuprinderel
Ion fa'rä abatere lntru clt de putin, Intelegindu-se
dar mal lamurit cl aceste
adunitrI i congläsuiri, n'ail sI priveascä.
cälträ ala', de ett numal atea' apärarea
dreptimilor proprietäteI spre a se Imbunatäti
Intru toate.
Asa dar aceste fiind socorintele noastre
ce se cuprind In atitatele 12 puncturi,
spre curmarea a tot felul de catahrisuri,
care pänä acum a urmat Indreptittile
proprietatel, i spre a se lmbunltIçi
toate citträ care priveste buna
punere la cale a miel proprietät1 de mil
multI proprietad, precum si a dreptätilor
proprietarilor el, Incheilm acest jurnal
sub a noastre isaliturl, punere de
degete i pecetl, pe temeiul canora se
vor päzi nesträmutate toste cuprinderile
lul atit acum precum si in viitorime,
spre odihna localnicilor proprietarI si
nejignirea dreptatilor proprietatel.
tirmearii 46 iscilituff i 10 punerl de
degete.
Adeverite de Eforia orasului Bacau,
No. 3741 la z Tulle 18402.
Istoricul orafului. In privinta
punerer inceputuluT tirgulur sunt
mar multe legende, insa lipsesc
cu totul date sigure i docu.
mente pozitive. Dintre legende
vom alege pe cea care pare a
explica de °data, atit fundatiunea
originara a tirgulm, cit si
numele de Bacati. Aceasta este
si cea mar acreditata printre batrinii
din tirg si mar cu seama
printre Cianglir (Unguril) carr
populeaza sate intregr in acest
judet. Doud din aceste sate, CAlugdra-Mare
i Liuzi-Calugara
sunt chiar la poarta orasulur.
Dintre acestI Ciangar unir pretind,
ca in documente vechr de
ale paminturilor lor s'ar fi vor-
bind chiar de un oare-care Bako,
ungur din Calugara, care a pus
inceputul si a dat i numele
sAd tirgulur Bacati. Tata cum
spun er, ca-sr amintesc din batrinT
«Un oare-care ungur, din CAlugara
de loc, avea pAminturr
pana in apa Bistriter, adica
pe acolo pe unde azr e orasul ;
fiind dinsul un mare tilhar, a
fugit in Ungaria, unde a fost
prins i condamnat la moarte.
Precum se stie, pe atuncr condamnatir
nu era(' executatl, daca
primeaii O. fie calla (aceasta si
asta-zr se aplica in Rusia) un
timp oare-care ; acesta primi
dupa expirarea termenulur,
raminind liber, se intoarse iar
in Moldova la paminturile sale.
Ungureste calati se chiama
bako. Asa ca el ciad veril si
deschise o crisma pe soseaua
Romanulur, adica in capatul de
sus al viitorulur oras, toata lumea
o cunoscu sub numele de
crisma lur Bako. Crisma fiind
pe drumul principal al Moldover,
numele er de Bako deveni
foarte cunoscut, ca un punct insemnat
pentru toata regiunea.
Imprejurul e! ad inceput a se
vinde bucatr din paminturiIe lui
Bako ; asa s'a Iipit casa de casa,
s'a lungit ulita, i s'ad deschis
altele, care toate au luat si ele
numele de Bako».
Dupa legenda aceasta ar urma,
ca orasul actual sa se fi intins
treptat de la N. spre S.,
adica de prin mahalaua Rom anulur,
in josul aper ; aceasta
consecinta a legender este verificata
de fapt ; in adevar, de
cite orr se cearcä s5pAturT maT
serioase pentru vre-o constructiune
in partea din sus a t'irgulur,
mar tot-d'a-una se cià peste
temeliT, beciurf, adicä urtne de
cladiff anterioare ; din contra,
aceasta nu se intimpla niel' o
54694, Mar* Dicitonar Geosmtal 24