Untitled - upload.wikimedia....

BACM1 182 BACX0
tun ale cdror dughene sunt in
acelasT timp si circiume.
Budg-etul. In anul 1891-92,
budgetul ordinar al comunef a
fost de 376116 ler 74 ball! la
veniturT si de 370072 leT 05 banT
la cheltueh. Budgetul drumurilor
avea 21200 lei la veniturT
si 21175 lei la cheltuelT.
Proprietatea. Suprafata orasuluT
Bacáa, ara de a se socoti
tarina imprejmuitoare si considerindu-se
ca limita a ora5uluT,
despre apus, reteaua principalá
a cäeT ferate, incepind de la soseaua
Bacálu-Ocna pana la piriul
Negelul i inainte pe acest
piriu si pe locul po5teT vechi
pana in Girla-Morilor, este de
34260.24 hectare.
La finele anuluT 1891, comuna
avea urmatoarea avere
primaria, 4 localun de scolT primare,
o casí linga scoala No.
de fete, un abator, o gradina
publica, un cimitir, o plata de
erg de vite, locul cu fabrica de
cherestea Tenof, o pral/dile in
strada Tavernilor, o piatä dc
victualiT, o piata deschisa. linga
cea de victualii, maT multe locurT
virane in plata zisa veche,
locurile cu grajdul cailor comunal!
i pentru depozit de furagiu,
casele foaste Sion-Mavromati,
3 localuff de garda de
bariera, tarina cu páminturile
de hranä si doud imasun.
Parte din teritoriul orasuluI
5i anume coltul sud-estic, Cu 364
case, cuprinde locurT situate pe
m3sia statului Letea, unde proprietariI
plätesc embatic ; lar
restul este loe gospod (domnesc).
Pe la anul 1823, veniturile
tirguluT, fiind rau administrate
5i neindestulatoare pentru intretinerea
ora5u1uT, tirgovetiT aa reclamat
Domnitoruld Ion Sandu
Sturdza, care printr'un hrisov
din 23 Tulle 1823, a alcatuit o
nota avezare de venit, in care
se poate vedea felul cum s'a
regulat atuncT proprietatea in
acest oras :
irCu mila lui Dumnezeil, Nol loan
Sandu Sturdza , Voevod Doma TreI
Moldovel. Se face stire cu acest hrisov
al DomnieI mele, ca Infitä.sindu-se
intea DomnieI noastre toatä obstia locuitorilor
tirgovetI din tirgul Bacgulut cu
jalbil. asupra alctuirei, ca dupg cererea
D-lor-Sale Boierilor de acolo, s'a fost
ficut de oras un venit obstesc tirgulul
acestuia, spre a se /nlesni in cele de obsteasca
trebuintli a tirguluI, care alatuire
s'a intarit si prin Domnescul Hrisovul
nostrn ce s'ail dat In luna trecutä
Martie a anuluI acesta 1823, ne-ail
aratat cil aceea asezare de venit nefiind
alcatuitil prin stirea i obsteasca invoire
a tirguvetilor i nicl cu chibzuirea ace
cuviincioasg dupa starea acestut tirg, le
cade cu multa greutate l cu asuprirea
ce mat simtitoare pentru unit, ficind rugaminte
ca sa ne milostivim Domnia-me,
lu locul acet asezaserI, sa Intarim acestut
tirg altil alcatuire de venit, carc
este ce primirea tuturur locuitorilor tirgovefi
i ce tosa obsteasca multamire.
Drept aceea Domuia-me incretinzindu-ne
asupra adevirulut aratärilor acestura
a jiluitorilor i Itnsusl voluta noastra
fiind ca o asemenea alciltuire de ve-
Bit obstesc al tirgulul sil fie In cit se
poate mal chibzuitä dupa btarea acestut
erg si cu obsteasca multamire a
tirgovetilor. fati prin acest al tiostru
Domnesc Hrisov intocmat dupa cererea
lor, care o am gasit $i n i intru tot
dreaptä, si cu cuviinçil, hotarim i, in
locul ceI mal' din nainte asezart de cutie,
cuprinbg. ptin Hribovul nostru de mat
bus pomenit, care prin acesta 11 nustim
si-1 oborim cu totul din fiintg, legiuim
tIrguluI acesta pomenit Baca, alcatuirea
aceasta mal jos insemnatil de cutie
de venit al obstief tirguluI, adeci
I. Mähälitul tirgulul, care si-1 ja dupg
rinduialg aceea ce se urmeaza si pe la
alte tirgurl, sau vinzindu-se cu anul,
In credinta ciutindu-se.
Cotiritul tirgulut sa fie iaras1 venit
al cutiet si de la tot rachiul, holerca
sail vinul ce se va vinde sail cu vurta
saft pe la crisme si pe la dughenI, sa
ja cutia cite zece parale de tot vasul
cind se va mesura, neavind voie vinzatoril
de a m'Asura vasele precum.nicl Insusl
crismariT la cgutarea socotelelor cu
apa salí alt-fel, de cit nema! cu cotul.
Casapia tirgului sa dee pe tot anul
cite cincI-zecT lel venit la cutia
macar orI-cine ar fi tiitoril ciísiipiel, dad
de ceea ce s'a obicinuit a se da la isprivnicie.
StrginiI ce vin cu marfurI de le
vind In tirg la iarmaroace si la Alelo
de tirg, s dee la cutie cite clol le! de
un car, si cite un lea de o cgruVit co
mara, oil de ce patio ar fi.
CeI ce vor cumpara acareturI de
ved' In tirgul acesta, orI s't cine ar fi,
si dee la cutie cite doI lel la sutil pe
toatii suma prettiluI cit va cuprinde curapärgtura.
Cel ce vor stringe perje de velniti
pentru negutätorie, s'ä dee cite zece parale
de toata mierta la cutia tirguluï,
faril pe acel ce vor stringe pentra trebuinta
rumia a caselor lor, care nu
sä se supung ce aceastä plata.
Off-ce strain va seni ca sa deschidi
dughiang noug in tirg, pentru
ce fel de alesveris, afara de tirgovetil
FLCCI veda, sä dee la cutie zece le!, ciad
va deschide dughiana, lar in urmg nu
are si se mal supuna cu aceasta plata.
Cel ce vor voi a prinde vre un
loe din noil din locul erguid, care nu
vor fi nict cu o pricing. sä se invoiasea
mal intlI cu epitropff =tia a tirgultu
pentru a plati un bezmiln hotarit la cutie,
tipa s aibli voie a prinde bocel si a
face binea pe dinsul.
Celf ce se vor rindui Cu pule de
la ispravni-ie In cercetarea negutitorilor
pentru pricinI de socotelI sau pentru preteluire
de venit i alte lucruri, sa dee la
cutie dot let de va fi pricina mica, lar
de pricirif maI marI sa dee si pana la
cinc! le! de o pricing.
lo. Din piatul ttrguluI s ia elida
venit de la toff sed ce vin cu marfurl
si orl-ce alte lucrurI de vinzare cite einct
parale de to, carul, iar cgpitanul
vame,i1 satí altil din zapcil
nu la nimica de la 'Amenes,
ca s'd lipscasca jafurile.
Strainil ce nu vor prinde ca
locuitorI tirgovett la havalelele
cheltuelele tirguluI, sa nu fie voluict
a intra ca sa-si faca aratura In tarina
pe locul tirgulul; si In toxina sg nu $e
intinda nimenea maI mult cu Inchidere
de loe, ce pe cit este astäzI taring ski
se insemneze cu pietre statornice de hotarg,
pentru ca s titule de-a parares
sloboda spre hrana locuitorilor
12. Toff cel ce vor lua lemne de foc
din padure de pe mot,ia tirgulul sa dee
cite zece parale de tot carel la cutis drgulut,
atara Insil de locuitorit ttrgovetl,
carI n'au sa se supuna ce aceasta