Untitled - upload.wikimedia....

BACA 181 BACÄt
Imprejurimt. Privind In zbor
de pasare, observam cä vatra
ora5ulu1 se afla pe un loc $es,
a caret uniformitate nu este variatä
de nicI o ondulatiune a
tarimulut. Imprejurimile din contra
sunt accidentate $1 ele prezinta
pozitiunI frumoase ; ast-fel
la N., pe malurile pirtuluT Negelul,
se intind regulat brazdele
verzi de legume ale grädinariilor,
dincolo de care se zare5te
Lunca-luI-Rugina, plina de privighetorI,
apoi înälimile$i dumbrAvile
de pe mo$ia Fintinelele;
spre V. dealurile paduroase ale
Sohodoluld, alugärer $i Dealul-Nou
; la S. se vede Cimitirul
i frumosul parc La-Porumbarul,
de l'ingá fabrica de
hirtie Letea, devenit gradina de
petrecere a Bacaoanilor in zilele
de sdrbatoare; iar la E., dincolo
de Bistrita i Siret, culmile acoperite
cu copacI, de la Buhoci.
.,S'eoale. In acest oras se afla
urmatoarele $coale :
coale publice : Liceul clasic
Principele Ferdinand , infiintat
in 1867; este a$ezat in localul
sau propriu, cladit de Stat.
Cursurile sunt predate de 14
profesorI, dintre care II titular'
$i 3 suplinitorY, iar intretinerea
liceului se urca la suma de ler
54840 anual.
In anul $colar 189I--92 era
Inca gimnaziti $i a fost populat
de 191 elevI, dintre care 124
s'au pro movat i 67 au ramas
repetentI. In anul 1891-1892
gimnaziul a dat 21 absolventI.
Externatul secundar de fete
infiintat la 1890, a fost transformat
in $coala profesionala, cu
inceperea anuluI 1893-1894.
Trer scoale primare urbane
de bdetI. Ele au fost populate
In 1890-91 de 724 elevI $i Infiintate
: No. 1, la 1839, No. 2
la 1859 $i No. 3 la 1870.
Douai $coale primare de fete.
Aü fost frecuentate in anul $colar
1890-91 de 388 eleve $i infiintate
: No. j la 1858 $1 No. 2
la 1870.
Douä scoale private, una de
baetI $i alta de fete.
Mara de acestea, comunitatile
catolice si armene au cite
o $coalA mixtä., iar Izraelitir au
7 coale, numite belferiI. Evreir
a(' vrut sa faca pe seama lor
o $coala profesionalä de fete,
dar din lipsa de mijloace, au
facut numaI o $coala primard
de fete pe strada Busuioc, unde
se invad., pe ling-a limba romina
$i cea germana. Se mal
Invad $i religiunea mozaica.
In orasul Back' se AA cloud
tipografif : Tautu i Margulius, 5
librariI 5i i litografie.
Stabilintente sanitare. Spitale
se gäsesc doua : Spitalul Pavel
$i Ana Christea, Cu 42 paturI,
intretinut din fondurile donatorilor
al caror nume 11 poarta
$i dintr'o subventie anuall, acordata
de comuna. De la i Octombrie
1891 pana. la i Octombrif:
1892, s'au cäutat in acest
spital 596 b LrbatI $i 377 femeI.
b) Un spital izraelit cu ii paturI,
a$ezat intr'un local bun.
In tot ora5u1 sunt dotal. farmaciI.
Industria. Stabilimentele industriale
sunt : o moara sisternatica
a d-lur Cristea, cu tur-
bind, fosta moara. Meleca
alte morl de apa.; o fabricä de
cherestea Tenof & C-nie, care
se aprovizioneaza din padurile
judetelor Neamtu $i Suceava,
cu lemn de brad, transportat
pe plute pind in Bacau; o sapunerie;
o fabrica de apd gazoasa ;
o fabrica de luminarI de seu ;
2 caramiddrii; 4 tabacariI ; 2
fabricI de postavurI groase (saiac)
; 2 fabricI de oale de pamint.
Lemnaria se lucreaza mult in
acest ora. Afara de boloboace,
2
se mal fabrica paturI, dulapurI,
scaune $i mese, toate Cu un material
foarte bun $i cu pretuff
moderate. Asemenea, meseria$iI
ora$uluI se ocupa Cu ciobotarie,
croitorie, confectiunI de caciule
$i de cojoace. Femeile tes
in stative, (rdzboaie) matase, din
care fac borangicul ; pinza de
bumbac, de in $i de cinepd, pre
cum $i ldicere (scoarte de lina.).
Acest oras a participat Cu obiecte
fabricate Inteinsul $i anume
: vestminte brodate (sucmane)
$i icoane de argint, la
Expozitia din Paris, de la 1867.
In ora$ul Bacau sunt doua
societatt economice : cCarpatir»,
cu 97 membrir i cu un capital
de 56252 le $i a Functionari
lor PublicI , cu 56 membriI
$i un capital de 16030 Id.
Animalele. Dupa recensamintul
din 1890, se gasesc in ora-
$ul Bacati : vite bovine 784,
porct Too, cal 300, of 310 $i
capre 20. Pa$unatul vitelor se
face pe ima.5u1 tirguluI si pe locurile
de pa$une ale mo$iilor invecinate.
Proprietarir vitelor piatesc,
pentru suhat, proprietarilor
mo$iilor vecine. Pentru indestularea
publica s'au consumat, in
anul 1892/93, 3617 vite bovine,
10923 miel, oI, capre $i 1739
p orcI.
Comerciul. Comerciul este
destul de insemnat $i se face
maI cu seamá prin importarea
obiectelor de imbracaminte, mare
parte de proveninta austroungara.;
apol fierarie, alamarie,
sticarie, etc. Sunt dotal tirgurI
(iarmaroace) anuale : la 29 Iunie
si la 29 August. Ele se
in in partea estica a ora$uluI
; sunt i doul saptdminale :
Joia $i Dumineca. Pe piata de
pe $oseaua Bacau-Ocna se desfac
lemne de foc $i finete, precum
$i lingá biserica catolicd.
Se numarä. 35 debitantr de tu-