Untitled - upload.wikimedia....

13ACAti 180 13ACÄti
talate mat toate autoritdtile,
precum : Prefectura, Consiliul judetean
cu Comitetul sdu permanent,
Tribunalul, Judecdtoria de
ocol, Casieria generala, Posta
Teleg-raful, inflintat in oras la
1856, Creditul agricol, Serviciul
tecnic si Serviciul higienic al
judetulut. Architectul care a
executat lucarile a fost Filip Xezopol.
Liceul Principele Ferdinand
, situat pe strada judetiand,
air denumitá a liceulur «Principele
Ferdinand», este asemenea
o cladire frumoasd, construità de
stat, care s'a terminat la 1891
$1 a costat 220000 let.
Palatul public, care este construit
de comuna din excedente
in valoare de m0000 leí, cuprinde
o sald de teatru i cazarma
pompierilor.
Casa primariet este situata in
centru, alaturea cu Palatul Administrativ.
Gara, construita in
1870, este situatd la extremitatea
nord-vesticä a ora$ulur;
ea este o clddire frumoasd cu
doua catun i cu sah spatioase.
Gdzduirea In oras se face in doua
otelurr mari cu doua caturt numite
: Hotel-Central $i Europa,situate
pe strada principald. Mat
sunt si alte chic' hanurt de o
insemnatate secundard. De la
1891 incoace s'au facut trer localuff
de scoala: No. 2 de fete
si alta. de baetr, ambelepe strada
Corot $i No. .2 de bletr pe $oseaua
nationala Bacau-Ocna. Fiecare
din aceste 3 localurr au
fost cltidite de comuna Baal'
si constructia lor a costat cite
70000 ler.
Bisericele sunt în numdr de
opt $i anume:
i. Precista, fostd mandstire,
careia apartinea mosia Letea; e
a$ezata pe strada ce poartd numele
et, la Estul orasulut. Aceasta
bisericd este cel mat vechiu
monutnent al tirgulur; a
fost cldditd la 1472 de Alexandru,
fiul lur tefan-cel-Mare.
Sf. Nicolae, catedraiä, in
centrul ora$ulut, pe calea. nationald
Bacdu-Roman, cldditd la
1840 de cdtre enoria$T.
S-tir Impdratr, situatä. in
partea vesticd a ora$ulur, pe strada
Garb, chadita la 1845 de raposatul
Emanoil Krupenski i altir.
Sf. Ion, In centrul ora$ulur,
pe o ulicioard a stradet Busuioc.
Buna-Vestire, pe strada cu
acela$1nume, construità la 188o
de arhitectul ora$ulur de pe aatunct,
inginerul Iosef Szavloski,
cu mijloacele unul comitet particular,
la care Gh. Morariu $i
Gh. Manoliu au contribuit cu
sume mat marl%
Sf. Treime (cimitirul), afarä
din oras, pe $oseaua Bacdu-Focziditd.
de comuna la 1876.
Din aceste bisericr, 5 sunt
subventionate de comuna, iar
una (Precista) de stat si din
veniturile lor proprit. Sunt deservite
de 7 preott, i diacon $i
7 dascab. Catolich din Bacdu
au clddit intre anir 1845-1861,
pe strada Buna-Vestire, o bisesericd,
numità de popor BdrAtia,
la care clddire a contribuit $i
Impdratul Austriet, Franz Iosef
cu I000 florin'. De asemenea,
Armenir zidit la i85o,
pe strada Armeneasca, o biserica
mare, la care a contribuit
cu o sumä. de banr (200 galban.°
Mihail Sturdza, fostul Domn
al Moldover; fie-care are cite I
preot i I dasc5.1.
Evreir au cincr scoale (havre),
unde '$1 fac rugdciunile.
Geddina publica este situata
In centrul orasulut, pe calea Bacall-Roman,
si a fost flcutä de
rdposatul Dimitrie Kracti, pe
chid era prefect. In acest loe
de preumblare s'a asezat bustul
lui Vasile Alexandri.
In tot orasul sunt patru piete :
una cu hald, construitä pe timpul
cind Leon Sachelarie era
primar, $i alta, Piata-Vechie, pe
strada Mare; a treia, in fata cazdrmir
Pompierilor (casa Sion)
si alta pe calea Bacdu-Ocna.
Mal sunt doul cofetkrit, din
care una cu grldind.
Instare de constructi e sunt : cazarma
pompierilor si un turn (foisor)
pentru observarea incendiilor.
Canalul colector al apelor din
oras s'a dat iestimp (1893) In
antreprizd. Se trateazd alimen-
,
tarea cu apa din izvoarele de
la Bdrati-Mdrgineni, earl au o
altitudine de 30 m. In raport
cu orasul, si se gäsesc la 3' s
kit. depdrtare. Toate lucrdrile
de alimentare cu apa scur-'
gene a apelor vor costa 114000
ler. S'a proiectat a se construi
un abatoriu sistematic in locul
zalhanaler actuale de 11110 zd-'
gazul Bistriter; de asemenea se
va deschide un bulevard de
gara la bariera Cllugara, pe lola
cul viran al comuner.
In fata gdrir s'au construit
cazarmele de artilerie, compuse
din 19 pavilioane. In interiorul
ora$ulut circulä. trasurr cu dor
cal $i cu un cal.
Sunt 12 strade maxi, bine aliniate,
dar cea mat mare parte
nepavate, ci numar $oseluite
Calea Bacau-Roman, stradele:
Precista, Buna-Vestire, Busuioc,
Judetiand sau a Liceulur, GA.re',
Primdverer, Justitiel, Anneneascd,
Lecca, Bulevardul si calea
Bacau-Ocna.
Din cauza vintulut ce bate aproape
8 lunt pe an si a anevointel
cu care se aduce ap1
din Bistrita, ora$ul a avut a suferi
incendit marl, carr au distrus
strade Intregi, mar cu sea-,
md. din centru, unde casele fiind
aproape lipite una de alta, a
fost ad-se-orl cu neputintd de
a se localiza focul.