Untitled - upload.wikimedia....

BAat 179 BACÄt
adinc, se gaseste sare prea curata,
care sa stravede ca cristalul
saa porfirul, nefiind amestecata
cu pamtnt cit de putin.
Si aceste saline niel odata nu
se sfirsesc, macar cä lucreaza
inteinsele multe sute de oamerif.
Pentru ca in locurile unde se
taie tablele sor' drobiI de sare,
se losa intr'un loc si intealtul
columne de acest cristal de sare
care sa sprijineasca pamintul
boltitura i sa alba loc de a se
lati vinele cele noI, si asa n'al*
boltile acestea atit se umplu de
sare, pana In 20 de ara, in cit
niel se cunosc ca aa fost desertate
vre-odatä. Si se gasesc
inteinsele une-orl pestT intregI
impreuna crescutI, care nu se
deosibesc de loe de pestir ca
firesti, care se prind prin riurile
de prin prejur. Pe Tazlaul-S5.rat,
nu departe de satul Moinesti,
curge, dintr'un izvor, pactara
cu apa amestecatä, cu care
se servesc t'arana pentru unsul
carelor si zic cä daca s'ar putea
bine scurge apa, ar fi cu mult
mar burla pentru trebuinta casa
de cit acea ce se scoate din
arborT».
Toate cite le-am spus in partea
descriptiva de la inceputul
acesta articol, aratä cita deosebire
exista intre starea actuala
a judetuluI Bacäu si aspectul
sal.' de acum 250 si 200
de an.I.
Marca jud. : Stinea cu bradet.
Bacäb, com. urb., pl. Bistrita-d.-s.,
jud. Bacau, este capitala jude-
ÇuiuT acelasI nume.
Acest oras este asezat
la ses, pe malul drept al
riuluI Bistrita, care-I spala marginea
rasäriteana, si se gaseste
la o distanta aproximativ de 4
kil, de varsarea acestd riu in
Siret. Esind din oras in directiunea
rasarituluI, dincolo de po-
dul Bistrita, malul Siretula este
la o departare aproximativa de
5 kil. Aci, /a Radomiresti, se va
construi de catre stat un pod
mare de fier, care actualmente
este in studiu. In partea de sus
a orasuld se scurg in Bistrita
apele pir. Birnatul (Trebisul)
ale ptriuluI Negelul, care 1I inconjura
toata partea de N., descriind
o incovoitura.
Bacaul e situat la 40).33'35"
latitud. boreala si 24.37'I5" longitud.
orientald, cu ora 1.38'29"
pe arad in Bucuresti este 1.35'5".
Bacaul se poate considera ca
inima Moldover; printeinsul se
pun in legaturä districtele din
N. tara cu cele de la S., prin
sosele nationale i printr'o cale
ferata. Se gaseste la o departare
de 302 kil. de Bucuresti,
16o kil. de Iasi, 190 kil. de Galati
si 58 kil. de Piatra. Altitudinea
d'asupra nivelula MareT-
Negre este de 161111.,2o.
Limite. l'atina orasuld se
märgineste la N. cu com. Margineni-Munteni,
la E. cu riul
Bistrita, la S. cu com. Letea si
cu comuna Calugära-Mare, la
V. cu com. Calugara-Mare
com. Margineni-Munteni.
Populafiunea. Dupa. recensemtnturdin
1890-91 se numara:
3911 capr de familie si 12675
suflete, dintre cara 6299 barbatt
si 6376 femeI. Dupa sex si stare
civilä, populatia se Imparte : neinsuratI
3815 barb. si 3249 fem.;
casatoritt 2156 bärb. si 2234
fem.; divortatI 8 barb. si 13 fem.;
vaduvi 284 barb. si 88o fem.
Miscarea populatia : 484 l'AscutI,
192 casatoritr, 381 morth
Stiu a citi i serie 4481 locuitori
i anume: 2861 barbatI
si 1618 femei. Dupa nationalitate
sunt : 5710 Romina, 6122
Evrea, 560 Germana, 485 Ungura,
218 Arment, 33 Grect,25_
Bulgan, 20 Rup, 20 ItalienI,
15 Poloa, 14 Francen, 12 ElvetienI
i i Turc.
Dupa protectiune : austro-ungara.
382 071 Austriact
Ungur°, elent j bulgara 23,
italiang 20, franceza 14, germana
13 si elvetiana 12 lar
restul e de protectiune romina,
coprinzind, afara. de Romint, pe
Armea, pe Ungun (476) si pe
Evra.
Dupa religiune : 5170 ortodoxr,
6722 mozaict, 1133 cotona
; Armea - Gregorient (ortodoxi)
218 si i mahometan.
Sub raportul ocupatiunilor se
deosebesc : agricultorr, mal toti
Romia, 299, meseriasr 604, In
mare parte GermanI, industriasI
saa fabricantI 5, comerciantI
(Grect, Evra i Armen° 604,
muncitorT 421, servitori 964,
profesiva libere 690, iar restul
fará ocupatie profesionald.
Marca orasula este o padure
de bradet cu un cerb.
Case, edified, bis. ,s i straa'e.
In orasul Bacau sunt 4 subimpartir";
sectia saa culon.
Casele sunt de caramida, dintre
care unele in stil modern,
foarte ales. Cea mat insemnata
cladire este Palatul Administrativ,
situat pe calea nationala
Bacda-Focsani, construit cu mij
loacele proprir ale judetulut si
anume din venitul zecimilor aditionale,
si terminat In 1889.
.Acest edificiu, care a costat
689900 leT, nu are un stil bine
pronuntat, dar cu cele dotà ale
sale caturI, cu ferestrele sale
foarte mati, cu cele tret intran,
Cu scara-I principala de piatra
masiva, cu balcoane de lespezI
de piatra ; apor inlauntru, cu coridoare
largI, salT spatioase, cu
un salon de ceremonia, luxos
mobilat, i in fine cu acopera
mintul sail in forma de mansarde
prezinta totusa un aspect
monumental. Inteinsul sunt iras-