Untitled - upload.wikimedia....

BACAt) 178 BACAU
care de patru laturT le apara
inaltimile. Prin vale curge o girld
mare numita Trott)* (Tatrosh).
Ascultind poruncile BeiuluT,
nor ne-am lasat bagagele in erg
la Bogdana si am pornit fan.'
de sarcine in spre manastirea
BeiuluT (Casinul ?) care este mal
in laturT de erg. Ca sa patrunzI
inteinsa, trebue sá intri inteo
roviná ingustä care, atit in dosul,
cit si in fata mandstireT sau in
jurul eT, este singura trecere
pand la manastire. Indata ce
trecuräm dincolo de rovina
pe cind ne apropiam de manästire,
ne aflaram pe un cimp
verde nivelat i intarit prin prejur.
In mijlocul acestuT &imp sta manastirea
inconjurata Cu numeroase
fintinT de apa dulce. Beiul
ajunse inaintea noastra cu Doamna
sa si cu boerir insotitT de
nevestele lor.
Cu acest prilej se tinu acolo
o mare panaghirie sau serbare,
mar cu seama spre amintirea
Sf. Paraschive, fecioara bulgara
ale card moaste se afla in mä
nastirea lui Vasile Vocla (Trer-
ErarhT). A doua zi dupd sosirea
noastra noi slujiram leturghia,
de fata cu Beiul, inteo biserica
de lemn pe care o ridicase
aproape de mändstire, impreuna
cu cite-va chiliI spre a
servi pana &Ind se va savirsi
cladirea ce se zidea acolo. Dupa
leturghie petrecuram in ospete
pan& catre seara. Descrierea
manastirer este ast-fel : E inconjuratä
de un zid lat i inalt cu
patru turnurT, cite unul la fiecare
colt, afarä de clopotnita ce
este d'asupra portei. Toatä aceasta
clddire s' a inaltat in timpul
acesteI verf si se zice ca au fost
intrebuintatI la lucru mai mult de
800 Jancua (Ciangal) din aceste
locurr; dar cladirea bisericeT nu
este inca savirsita; ea este Inchinat4
celor doi VoivozT al ta-
bereT ingerestI SfintiT Mihail si
Gavril, precum si intregeT osti
cerestI. Beiul a trimis sä la pentru
aceasta manastire un istaticon,
de la Patriarhul din Constantinopol,
spre a o declara
Stavropigiacd, a o pune sub
stapinirea patriarhatuluT si a nu
avea nici °datä vr'o aka. inchinare.
DInsul ceru si de la
Patriarhul nostru un drept de
acelasT fel; lar prea Sf. Sa scrise
pentru dinsul un istaticon cu
acelasT scop, insotindu-1 cu blesteme
, anateme si cele-l'alte.
Pentru intretinerea manastirer,
Beiul ii darui maI multe sate
alte mosiT cu marT venituri.
In ziva de MercurT, Beiul se
porni si in sfirsit nor Ii urmaram
pdna la micul erg Bogdana.
Joi de dimineata, foarte de timpuriu,
Beiul tramise dupa stdpinul
nostru Patriarhul ca sa
aiba. cu Sf. Sa o intrevedere de
despartire; Patriarhul facu o ru
gaciune pentru dinsul si pentru
Doamna ; dupl aceea, Beiul se
porni la Iasi, lasind pe seama
noastra un c.apitan cu compania
sa, ca sA ne excorteze pana la
Focsani. In acea seara noT ajunseram
inteun erg stapinit de
un mare boer, al card nume
era Dabija ; acolo, dui:id poruncile
Beiulur, ni se ardta un mare
respect ; si dupa cum tot el
dorea, in ziva urmatoare nor
sosiram inteun alt tirgulet al
aceluiasl boer. Ad i era un palat
mare, asezat pe malul unuT riu
larg, de asupra unuT deal ?malt
si vesel; inteacest loc fugise
B-iul Stefan dui:a ce, pentru
India oara, fusese batut aproape
de Iasi de catre Timus si Cazach
luT. Ad i isT lug el resedinta
ca inteun loc apropiat si de
Ungaria si de Tara-Romineasca.
Totl se mirati, cum noT am putut
trece prin aceasta cale, pe
unde nimenT nu calatorise, niel
chiar dintre calugarT. Acel boer
(Dabija) avea la dinsul pe nevasta
SardaruluT saü capetenid
pe care de curind 11 ucisese
Beiul Vasile. Ea este din neamul
nostru si cunoaste obiceiurile
noastre, fiind urmasa lui
Petre-Voda care a trait in exil
la Alep.
Shnbata sosiram in Focsani,
unde deteram drumul cdpitanuluI,
tramitind printeinsul scrison
catre Beiù. Ad i o capitanie
de ostasr ne intlinpina din partea
Beiului Tarel-RominestI .
Iacä in fine cite-va extracte din
«Descriptio Moldaviae a Prin.
cipeluT Dim. Canternir, (tip. de
Societatea Academicii Romina,
tom. II p. 27) relative la tinutul
Bacau
Tinutul Bacau, peste care
este un vornic cu scaunul in
Bacau, erg situat inteo insula
a riului Bistrita, vestit pentru
abundenta merelor si a altor
fructe. Are un episcop catolic,
care se numeste de Bacau pentru
ca In tinuturile de pe ling
munte sunt multi supusT Moldoveni,
numiti catolicT, dupa
nationalitate si religiunea Ion,
pe care i-a asezat acolo Stefancel-Mare
dupd ce a batut pe
Mateiu, regele unguresc, i i-a
impartit pe la boeril sa.T. Este
de insemnat satul Cantemirestilor
din tinutul Roman (?) numit
Faraoani, al caruT locuitorT, mal
bine de 200 familir, sunt catobicisi
au o biserica de piatra
foarte creche; Ocna si Trotusul,
linga apa TrotusuluT, tirgurT memorabile
pentru salinele excelente
ce se gasesc imprejurul
lor. Pe alcI este intrarea cea
maI larga din Moldova In Transilvania.
in salinele de la Ocna nu e
trebuinta de niel o mlestrie
pentru curatit sarea, cad sapind
pamintul de un cot sau dol de