Untitled - upload.wikimedia....

BACMIT. 177 BACXU
Du-1 $i du-1 sá nu mat vie.
Dorule, vrAjma$ule!
Ce WI am putut sl-t1 fac ?
De-mi tot dal* mere' de had
Spre a incheia aceastA ochire
aruncatä in treacat asupra unor
fapte $i intimplArT ce, in timpul
de odinioarl, s'ati petrecut in
cuprinsul jud. Bacrai, vom reproduce
acum douà foarte interesante
ail de seamA despre
starea acestul frumos tinut, pe
la miflocul $i pe /a sfir$itul secoluluI
XVII-lea. Una va fi un
extras tipdrit pentru prima
oat% in limba romtnA din ziarul
calatorier ce Patriarhul Antio-
Macarie, a falcut, la anul
1655, prin Moldova, intorcinduse
din Moscova AceastA relatie
a fost scrisä zi cu zi, in
limba arabl, de Paul din Alep,
arhidiaconul Patriarhulur. Nor
dam ad i o traducere, dui:4 versiunea
englezA a luI Belfour
(tip. in Londra la 1834. Numai
parte din vol. I a acester clIAtoriI
a fost reprodusA de d. B.
P. Hasdeu, in «Arhiva istoricA ).
Textul ce noI punem subt ochiI
cititorilor rominI este din vol.
II-lea, partea VIII, cartea XV,
tratind despre Moldova. In sectiunea
I, care se incepe cu intrarea
Patriarhulur in ziva de
Sept. anul lumiI 7165 (1656)
in Ia$i, ni se spune cum noul
Voevod Stefan GherghitA din
RAcAciuni ir face o primire mult
ma( bunä deck cea care o incercase
cu un an inainte de la
precedentul voevod, Vasile Lupu
; apoI analistul Paul din
Alep urmeazA in acest fel, vol.
II, p. 318:
«Pe la sfir$itul lur Septembrie,
Beiul (Stefan GherghitA Voevod)
se porni intr'o calltorie de p1Acere
la Hui $i de acolo la Galati,
unde avea sä viziteze o
mAnIstire ce de curind se ell-
84594. Morale Dieflanar Chogrevto.
dise in apropiere de acest ora;
el luà agaiduialä de la stapinul
nostru Patriarhul, cl va veni
dinsul acolo. DecI Indatl ce
sosi la Galati, trlmise vorbA
stlpinulur nostru; iar vechilul
$1. boierif lur ingrijind sä ni se
dea trAsuff $i escortA, noI ne
pornir5.m din Ia5i, MiercurI in
ziva de 8 ale lunir Tegin el
Ewel, fiind intimpinatI la portile
de afarä cu obidnuita ceremonie.
AjunserAm maí intif la dealul
Frumoaser, unde este un palat
de piaträ; dar mal inainte de
a sosi de acolo trecurAm un pod
de piatrA, unde se petrecuse o
inclierare intre cel din urm/
Voevod (Lupu) i Beiul actual.
Acela fiind bAtut, fu silit sl-$1
caute adApost in tara Cazacilor.
Pe locul unde se petrecea
hircele mortilor 'inert se
puteat1 vedea». (Thallia dela Popricani
1653, intre Timu$ $i Stefan
GherghitA).
A doua zi sosirlm la orasul
numit Roman ; acolo sunt foarte
multe bisericr de piatrI, precum
$i o foarte frumoasA manitstire
cu numele Sfinter Paraschive.
E o c15.dire foarte frumoasà, inAltatA
de Alexandru Voevod, precum
$i o locuintA pentru Episcop.
In acest ora $ sunt $i inaf
multe case frumoase pe care le
stApinesc ArmeniI, care au tr1.suff
$i altele trebuitoare pentru
cAlAtorr. De acolo, pe drumuff
foarte rete $i dui:4 ce intilnirAm
girlä largl (Bistrita) pe care
trecurAm in luntre, ajunserAm
la un alt oras.
Numele acestuia este Baal"'
(Bakovi); inteinsul sunt mal
multe bisericr de piatrA. Din acest
loe, pe car foarte anevoioase,
trecind prin codri i prin
muntI, care semAnati cu ale de
prin Moscova, ha chiar i maI
sAlbatice, am sosit la intiiul sat
dintre cele stApinite de Beig ;
pe acestea el le primise mostenire
de la tatAl $i de la bunul
sau; ele sunt dintre cele mal
frumoase $i mal populate dintre
sate, ad fie-care cAtun are pe
el cite o casA boereascA $i cite
bisericl.
OrI-ce colt al acesteI tArI, de
la Roman pAnA la Foc$ani, e
acoperit cu ora$e $i sate, $i ele
sunt in a$a placute pozitiunr,
udate de finttnI $i riulete, in
cit nicI se poate spune. Din
toatl Moldova, acesta este tinutul
cel mal frumos $i mal tare
locuit. De la Roman pAnA sose$tr
in Foc$anI, e cale de cincr
zile. Tot in acea parte e $i hotarul
despre tara UngureascA,
unde locue$te multA tArAnime
säseascA, care este de lege
francA, adicA inchinAtorI Papa
$i at"' bisericr ale lor ; clef, dupl
cum ne-am informat, In Ungaria
sunt nenumArate secte i natiunI,
ast-fel in cit in aceeasI familie
se aflä maI multe religiunI,
tatAl bunl-oarä fiind de o lege,
nevasta de alta, lar copiiI luind
fe-care credintele care-1 place.
Craiul $i dregItoriI sunt Calvini$tI;
apArAtoriI cetAtilor sunt
Sa.$1. Mergind mal inainte, nor
aflarlm drumurl foarte grele $i
pratrunserAm in codri mal noroio$I
i mal sAlbaticI de cit
orr unde; lar In mijlocul tor furAm
silitI sA. dormim, neputindajunge
pAnA la conac. In acetimp,
noI deterAm drumul
vitelor noastre, ca sä pascA unde
vor voi i aprinserAm focurI, care
tinurA pAnA dimineata. AtuncI
adunindu-ne vitele purceserdm
inainte ; lar In ziva de LunI sosirlm
la unul din tirgurile stl
pinite de Belt i numit Bogdana
(Boghzini), precum se chiaral
$i mAnAstirea, pe care el a
zidit-o acolo. Aceasta este pe
un loc a$ezat intre muntI, pe
vale cu pAsunT frumoase, pe
28