Untitled - upload.wikimedia....

BACMY 176 BACÄÙ
pul una avangarde ungurestl ;
dupa ce batuse in ziva de 27
Iulie 1849, pe RusT la Szepszi
Szt - Georgy, a urmarit si in
vins °stile rusestI comandate
de generalul Moller, In apropiere
de Onesti ; dar nesimtindu-se
secundat, Bem a marginit
intru atita indrazneata sa
incercare in Moldova si de la
Tirgul- Ocna s'a retras peste
hotar, tot pe unde venise.
Despre contestdrile ce sta.pinirea
romineasca a avut adesea,
in trecut, cu Ungaria, totd'auna
gata a depasi granitele
sale spre a calca pe teritoriul
MoldoveI, avem, chiar de pe la
inceputul secoluluI nostru, dovezi,
care se ating de judetul
Baca.u. E un raport al stolniculuT
Ion Virnav, ispravnic de
tinutul Baclur care relateaza
visteria, la 8 Iulie 1804, in ce
fel Meuse SacuiT calcare pe teritoriul
judetuld la malul piriuluT
Ciughesula. (Vezt Uricarul,
lui Codrescu, vol. IV,
p. 90).
Cu un an mat inainte, administratia
visterieI intocmise pentru
Domnitorul Alexandru Moruzzi,
o condica foarte detaliata,
unde se aratá anume tot birul
ce se platea si tote scutirile de
care se bucurau diferitit proprietan
din intreaga tara a Moldova,
fie buierT, fie razesT, fie
bresla$T, fie calugarT de prin
manastin, fie negutatorT pamintea
si staid, fie chiar si Jidovi.
Intru ceea ce priveste tinutul
Bacau, impartit In ale sale sase
ocoale de pe atuncr ii anume :
Bistrita-d.-s., Tazlaul-d.-s.,
Tazlaul-Särat, TazIAul-d.-j.
i Trotusul, constatam,
el birurile se ridicati la suma
de la v.139811, parale 6o; iar
LiuziI, sau indiviziT scutitT de
bir sub diferite pretexte, erau
In numar de 1471. (VezT «Un-
caruly luT Codrescu, vol. VII, p.
288-300).
Nu mal putin interesanta pentru
cunostinta stareT acesta judet
este incercarea de cadastru
ce s'a facut la anul 1824, de
catre ispravnicul tinutula si altI
boierr, dupa o idula domneasea,
ca sä. se inscrie cite anume
mosiT se aflaa In acest judet,
spre a se avea in vedere la facerca
finula pentru menzilun
(postil)si neferI (jandarmT). (VezT:
Uricarul luT Codrescu, vol. V,
pagina 176).
Un alt document din 1834
ne aratd, cA dintre cele 138
asezaminte manastirestr, ce se
aflau pe atuncT In Moldova,
tinutul Bacau continea 13 si
anume : Mandstirea Tazlaul ,
schitul Pralea, manastirea
manastirea Berzuntul, schitul
Magura, schitul Buciumi,
schitul Asau, sch. NilatuluT (?),
schitul Laposula, schitul Savu,
manastirea Precista, mandstirea
Bogdana, manastirea Raducanul.
(VezI «Uricarul lui Codrescu,
vol. VIII, p. 231).
Insa, pe de alta parte, un raport
din anul 1838 asupra scoalelor
din Moldova, ne da trista
incredintare, ca in acel an, statul
nu intretinea Inca nict o scoald
In acel judet.
Cu doT anT mat inainte, misionarul
ungur Gegö vizitase
Moldova, unde i-se paruse,
vazlnd probabil multimea Ungurilor
din jud. Bacau, lucru
de altminten exceptional, ca
peste tot local nu sunt decit
UngurT, Ciangar si &Lea. Intr'o
statistica, Cu totul inchipuita, el
spune, cA in Moldova intreagd
sunt peste 55000 Maghiarr catolicT,
vorbind ungureste, lar
daca. s'ar numära i eel car/ at'
schimbat legea si graiul, apor
cel putin a patra parte din locuitoriT
Ord ar fi de origina ma-
ghiara. Din norocire, statistica
publicata la 1849 (pag. 67) de
Printul N. utu, restabileste
devaratul faptelor, aratind ca numdrul
tutulor catolicilor, nu
numar Ungurl, din Moldova,
era numaT de 44317, asa ca. nu
puteaö O. fi fost atit de numerosT
cu 13 anT maI inainte.
Pe lingd aceste notite istorice
foarte resfirate asupra judetulul
Bacau, credem, ca nu e fara folos
a aminti vre-o cite-va fapte biografice
si a spune, spre ex., cd
Bacdul a dat nastere cltor-va
din oameniT de frunte aT Moldova.
InsusT Marele tefan-
Vodà a fost nascut in Borzesti,
pe la anu11436 (Gr. Tocilescu,
«IstoriaRomina»); stefan Gheorghita.
Voevod era originar din
satul sat mostenesc Racaciuni.
SI addogam, ea doT din fruntasil
desteptareT noastre nationale, amindor
contimporanT cu no!,
sT-au avut. unul leaganul i cell'alt
mormintul, in jud. Baca,.
Ilustrul nostru poet Vasile Alexandri,
s'a nascut la 182f in
Bacau, iar Constantin Negri,
acel vrednic luptator, care a
combatut a$a mult pentru
meierea drepturilor politice ale
RominieT, si-a petrecut ultimele
zile si si-a dat sfirsitul in Tirgul-Ocna,
unde el se retrásese
la 1866. Mormintul lut se afla
In biserica Raducanul din acest
erg. AcestT corifeT al poporuluT
nostru din epoce cu totul diferite,
au 15.sat memoria lor vie
In jud. Baca unde, dupd cit se
vede, el au aflat min guen i Intlrin
in momente de oboseald».
Poate, ca i clinsit au soptit atuncT,
spre a-.T inviora sufletul,
doina ce o cinta Bacauanif de
pe malurile repezI $1 volburoase
ale Bistritel:
Bistritd, apa viie,
Du-mI necazul- in pustie;