Untitled - upload.wikimedia....

BACX.1, 175
sustinind, cä CiangaiI sunt urmasI
al Cumanilor, pretinde
dilmele (movilele) ce se vad nu
departe de orasul Bacäü, sunt
vechi altare, unde Cumanii jert-
. feati zeilor, si cä acele dame sunt
numite ale Cumanilor. (V. «Foaia
pentru minte, inimä si literatura
din Bras o v , 1839, No. 43-46).
Istoricul complet al judetula
Bacau, incepind din timpurile
antice i pana in zilele noastre,
este gra de facut. Abia daca
se poate intruni vre-o cite-va
notiunr istorice atingatoare de
intregul tinut ; de altminten, maT
toate faptele cunoscute in istoria
tasa Moldova, ca petrecute in
acest judet, se rapoarn la cite
o anume localitate dintr'insul.
NoI ne-am impus de a le relata
pe scurt, acolo unde tratarn despre
fie-care localitate in parte
(ved Baca:0, Valea-Seaa, Trebisul,
Räcdciuni, Manastirea Casinul,
Onesti, Ghimesul, Tirgul-
Ocna, Borzesti si altele). Denumirea
generala a judetuluf, fiind
aceeasI cu a orasula ce-1 servä
de capitall, n'avem alt mijloc
de a o explica de cit referindu-ne
tot la ceea ce spunem despre
origina orasuluI, carele negresit,
din cauza situatiuna sale
mai centrale si mal* lesne de abordat,
a fost preferit tuturor
celor-l'alte localitätI ca resedintà
a autoritatilor.
Acolo, decf, asezat inca
de timpuritt centrurile de administratie.
De aceia, si cele dota
tinuturI din vechime, al Bacanla
si al Trotusula, s'ati unit in
vremurT alar nota, alegindu-se
orasul Baca ca resedinta. D. V.
A. Urechia, bazindu-se pe documente,
afirmà cd, pe la 1304,
inainte de venirea in Moldova
a lu/ Dragos-Bogdan, se afla
ad i un principat moldovean, cu
capitala in orasul Baca, care
poseda un palat princiar.
In timpul dinastia Comnenilor,
domnitoare in Constantinopole,
Ungurir erau atacati energic
de catre Bizantia pentru
prädaciunile si incursiunile
pe care le faceati in imperiul
de rasarit. In unul din aceste
atacurf, ne spune cronicarul Cinamus,
Greca' ati fost ajutati de
de o armata de Valachi (Rominf),
anul 1161. D-1 Xenopol
ne dovedeste, cá locuinta acestor
ValachI era chiar Bacaul,
intarind parerea luI si cu
turisirea una alt cronicar bizantin,
Nicetas Choniates, care
ne spune cá la 1167 Manoil
Comneanul, impäratul bizantin,
era sá fie omorit de un nepot
al sati, generalul Andronic Comneanul.
Atentatul fiind descoperit,
acesta fuge peste Durare,
si este prins de niste Valachr
din tinutul Bacaula i trimis
imparatula (A. D. Xenopol,
vol. I, p. 559-563).
Deci, dupa cronicariI bizantia,
Bacaul exista ca principat
locuit de ValachI, in acelas timp
pe eind aveati fiinta ducatele
luT loan, Tascas, Seneslaa, Lirtid
(Muntenia) si republicele :
Vrancea, Cimpul-Lung, Tigheciul,
Bolohodul (Moldova), din
sec. XII si inainte de desancore.
Inca de pe la anul 1401, sub
Domnia luI Alexandru-cel-Bun,
Episcopia latineasca, care mal
fnainte era asezata in Tirgul-
Siret, s'a mutat in Bacau, aflindu-se
acolo maT in mijlocul
lugarilor atolla (Sincd : « Cronica
Rominilor», ed. II; t. I; p.
593). Pe aceasta episcopie strdind,
multI din Domnif pamintenI
at1 daruit-o cu moii, cu
scutirr si privilegif de tot felul.
Spre dovada, se pot vedea multe
unce domnestl, cum spre exemplu
: al la Istrati Dabija-Voda
din anul 1662 (ved «Uricaruly
BACAO
T. Codrescu, vol. V, p. 230);
al luf Duca-Vodd, din 7 Iulie
1665 si acela din i4 Decembrie
1675, al luf Antonie Rosetti,
amindoul reproduse de
d. B. P. Hasdeil in scrierea sa:
«Istoria toleranta religioase fn
Rordnia», Bucurestf 1868, pagina
46 si 47).
Judetul Baau a fost adeseorf
teatrul luptelor dintre principii
Moldovel i al* ArdealuluI.
Il vedem citat ca atare, spre
exemplu, la 1467, in bataliile
dintre tefan-cel-Mare i Mata*
Corvin (vezr Cronica Ro
minilor», la anul 1467).
Cu doI seca* in urma, cronicele
Moldova (Miron Costin : « Letopisetul»,
cap. XVII i XVIII)
ne aratá, a o huna parte din
primele harte tare Vasile-Voda-
Lupu i antagonistul säu stefan-
Vodä-Gheorghià, ajutat fiind
acesta de oaste transilvana, trdmisa
de printul George Racoti,
petrecut, la anul 1643, prin
tinutul Bacan, intre capitala judetuluI
i satul Racaciuni, precum
si pe valea Trotusula.
In luna Septembrie, 1611, Radu-.Serban,
voevodul Munteniei,
dupa ce biruise pe Gabriel Batori
la Petresti, vazindu-se parasit
de ostasiI sal; se grabeste
a trece in Moldova ; de la Lunca-Mare,
aproape de Bacau, TatariT
trimisI de competitorul
sala Radu-Mihnea, il lag la goana
si .5erban-Vodà abia scapa
cu citI-va oamenI in erg la Suceava.
(Raportul lui Sigismund
Forgach in «Istoria Rominilor»
de A. Xenopol, vol. III, p. 444
si «Istoria Romina», de Gr. Tocilescu,
p. 116).
In fine, coborind inca, cu zoo
anY mal la vale, putem cita ca
un eveniment razboinic mal recent,
intrarea in judetul Bacau,
pe la pasul Oituzuld, a generalului
polonez Iosef Betn,