Untitled - upload.wikimedia....

BAarl 174 BACÄO
rohir, sub autoritatea EpiscopuluI
catolic de Baca". Parohiile
germane in urma ati disparut
orTs'ati contopit cu cele maghiare.
Printre Ciangal gasim multr cu
nume nemtesc, ca Schuster, Miller,
etc. Szechlerir (sau Sacuir)
s'aö asezat prin Bacati, stabilind
parohir la Faraoani, Calugam
(cu sucursale la Baca si
Barati), Grozesti (Cu sucursale la
Trotusul si Ocna). («Alexandre
le Bon», par E. Picot et G.
Bengesco, p. 44).
Sub raportul vorbireT lor,
se deosibesc printr'aceia, ea' nu
pot pronunta fi C, ci rostesc,
de pilda : se in loc de ce, §i si
in loc de fi.
AltT Ungurr sau Säcui, venitT
in Moldova pe la jumatatea
secoluluT XVII-lea i pi-in
al XVIII-lea, s'ati asezat pe mosiile
vecinase cu Transilvania,
pe valea Trotusulur i prin ale
afluentilor lur in dreapta.
Nu se poate sti cu siguranta
la ce moment au venit Evreil
sá locuiascd cu permanentä in
acest judet; dar se constata existenta
lor la Tirgul-Trotusul
In secolul XVIII-lea, cacT acolo
se gasesc morminte evreesti de
pe acele timpurT. Cer mar multr
insä au venit mar de curind,
call din Rusia, carT din Austro-Ungaria
(Galitia). Gramddirea
lor in timpir maT recentI
(1882-1887), a fäcut ca sute
de familh evreestr sa emigreze
spre a se stabili in Palestina ;
dar foarte multe din acelea s'ati
intors curind inapoT.
Cit despre TiganI, putem zice
ca, de la emanciparea lor din
robie, ei, din zi in zi mar mult,
se contopesc in populatiunea romineasca,
in cit caracteristica
statistica lor a devenit azT foarte
anevoioasa de facut, intru ctt
priveste judetul Baca(' in special.
In privirqa Armenilor, d. Xe-
nopol (In «Archiva Societater stiintifice
i literare» din Iasi, 1889,
No. i) constata ca, pe eind Genovezir
faceati comerciö in Wile
noastre despre sud si rasarit,
pe la gurile DunareT, ArmeniT
luasera aceiasI sarcina in Moldova,
unde el venise din Polonia,
din orasul Leopol. Gasim o biserica
armeneasel in Iasi la anul
1395. Cu zece anr mal inainte,
cucerirea ArmenieT de catre Sultanul
Egiptulur Saban, imprastiase
aceasta populatiune. Cit-va
mar in urma, la 1418, pe timpul
luI Alexandru-cel-Bun, 3000 de
familh armenestr, din cele alungate
din Armenia, printr'o cumnavalire
a Turcomanilor,
vin in Moldova si se aseaza in
partile sudice ale tarer, precum
in Cetatea-Albd, unde cu 3 anr
in urma, if gaseste Guilbert de
Lannoy, i in Galati; apor ir
vedem i mar sus, in orasele
Vasluiu, Iasi, Botosani, Dorohoiu
pana in Hotin i Suceava.
Bacaul, fiind un punct intermediar,
trebue sa fi avut i dinsul
partea sa din aceasta colonizare
armeneascd.
Un pasagiu din ziarul cA16.torier
Patriarhulur Macarie din
Antiohia, pe care îl vom reproduce
mar la vale, ne confirma
acest fapt, pentru secolul XVII.
ArmeniI din toata partea de sus
a Moldova se servesc, ca limbd
uzualä, de dialectul armenesc ;
numaI cer de curind venitT din
Constantinopol si asezatT ca negutatorT
in orasele Moldover-d.
j., intrebuinteaza intre
bimba turceasca (Prince N. Soutzo,
Notions statistiques sur
Moldavie , p. 52).
Dacä insa am voi sà aruncam
chiar si o privire retrospectiva
asupra locuitorilor judetultu Bacat',
dintr'un trecut departat,
apor referindu-ne in secolh end
popoarele barbare cutreerati
rile romine, putem, frträ totusT
de a ne sprijini pe documente
pozitive, sa recurgem la toponimia
cttor-va localitatI din acest
jude i sa tragem dinteinsa
dovezT, ca inteinsul ati locuit
odinioarä. Cumanir, de oare-ce
ad i se aflá i acum numirile topice
de Comanesti, Coman si
altele analoage; ea asemenea art
stat aci i Uzh, de oare-ce gasim
numirile de Uz i Oituz.
Dar localitatt din Bacau cu mult
mar numeroase dovedesc, pi-in
denumirile lor actuale, o inriurire
directa si statornica a popoarelor
slavone ; destul ne este sa
calm numirile Bistrita, Sohodolul,
Ciudomirul, Liuzir si altele.
Din epoca invaziunilor barbare,
daca nu si mar vechr, adica
din timpurr preistorice, cata
sa fie si numeroasele movile, ce
se vad in deosebitele partr ale
jud. Baca, si din care cea mar
malta si mar insemnata este,
fara indoiala, cea din comuna
Prajesti. Chiar la apus de orasul
Bacau, in dreptul locului numit
Dumbrava, si la Ilieti, comuna
Ardeoani, sunt movile marl si
altele mar mid. Despre aceasta,
ca i despre orr-ce alte movile,
se zice, cA ar fi vechr morminte.
Ipotezele, cd movilele ar fipuncte
strategice sau strejr, nu poate
fi serios sustinuta, de vreme ce
multe din movile i mar cu seama
cea de la Ilieti, sunt in.
conjurate, la distante nu prea
marl, de dealurile naturale, care
de sine formeaza puncte strategice
cu mult mar insemnate
de cit movilele construite de
mina omeneasca.
In fine, o a treia ipoteza este
aceea emisa de calatorul maghiar
P. A. Gegö, care a fost
trimis la 1836 de Academia,
din Buda-Pesta sä cerceteze pe
Ungurir din Moldova, si care,